Pe aceeași temă
Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) va discuta, joi, în şedinţa de plen, despre amendamentele privind revizuirea Constituţiei care au legătură cu activitatea judecătorilor şi a procurorilor, relatează Mediafax. In şedinţa CSM se vor discuta si modificarile de forma adoptate de guvern prin Ordonanta de urgenta la Codul Penal. Şefa ICCJ, Livia Stanciu, a declarat că nu au fost operate modificările cerute la Codul Penal şi s-au făcut doar unele de formă. ”Intrarea în vigoare a Codului Penal şi a Codului de Procedură Penală ar fi putut fi amânată”. Tot în şedinţa de joi a plenului CSM va discutat Raportul anticorupţie dat publicităţii luni de Comisia Europeană.
Preşedinta Instanţei Supreme, Livia Doina Stanciu, a declarat la intrarea in CSM, că magistraţii au cerut din timp modificări la Codul Penal şi că acestea erau aşteptate înainte de intrarea în vigoare a noului Cod.
“Multe din aspectele pe care vi le-am precizat acum au fost trimise de Instanta Suprema cu mult timp in urma. N-am cerut ca pentru anumite modificari, acestea sa fie prin OUG, ci intr-adevar prin lege. Pana la 1 februarie acest proiect de lege putea fi dat. Daca se aprecia - cum a apreciat acum guvernul - ca anumite modificari, gen cele care vizeaza art. 5 si 6 din noul Cod Penal care refera la aplicarea legii penale mai favorabile nu pot fi operate pe care de OUG ci numai pe cale de lege, se putea amana intrarea in vigoare a acestui nou Cod cu cateva luni de zile astfel incat sa poata fi dat acel proiect de lege”, s spus Livia Stanciu..
Preşedinta Instanţei Supreme a arătat că pagubele sunt de peste doua milioane de lei noi la infractiunile contra patrimoniului, unde pedepsele au fost reduse, fără a se face precizări clare cu privire la aceste prejudicii.
“Au fost modificari propuse de noi si care vizau Codul Penal, eu inteleg ca Guvernul a precizat ca o serie de modificari nu trebuie operate prin OUG ci prin proiect de lege. Dar propunerile ICCJ sunt facute de foarte multa vreme catre MJ, noi am cerut ca toate acele fapte penale care produc consecinte deosebit de grave, in sensul art. 138 din noul Cod Penal, pagube de peste 2 milioane lei noi, noi am cerut ca la aceste infractiuni limitele de pedeapsa sa se majoreze cu inca o data. Daca va veti uita in noul Cod Penal, infractiunile contra patrimoniului - furt, furt calificat, talharie, inselaciune, infractiuni de serviciu precum delapidare, abuz in serviciu contra intereselor publice - unde pedepsele pe noul Cod sunt de pana la 5 ani, nu avem precizari facute, mentiuni in sensul ca daca astfel de fapte au produs consecinte deosebit de grave, limitele de pedeapsa sa se majoreze macar asa acum este prevazut pentru unele infractiuni, cu jumatate, noi am cerut cu inca o data. Asta era o modificara de esenta care trebuia operata inainte de intrarea in vigoare a Codului Penal. Deja Codul Penal fiind intrat in vigoare, chiar daca se va face in perioada imediat urmatoare, ea va deveni operanta doar pentru faptele savarsite doar dupa intrarea in vigoare a acelei legi, pentru faptele comise pana la intrarea in vigoare a acelei legi, toti vor beneficia de legea penala mai favorabila”
Presedinta ICCJ a atras atentia asupra prericolului aparitiei unor situatii de incompatibilitate intre judecatorul de drepturi si libertati si judecatorul de camera preliminara, asupra carora Inalta Curte a atras atentia de mult, fara a fi insa rezolvate de guvern.
“Daca e vorba de procedura, noi am solicitat modificarea art. 64 al. 4 din Codul de Procedura Penala, care prevede incompatibilitatea judecatorului de drepturi si libertati de a judeca in camera preliminara, in fond cat si in caile de atac. Trebuie sa specificam ca prin sintagma aceea "judecator de drepuri si libertati", legiuitorul se refera nu numai la judecatorul care judeca in prima instanta in cursul urmariri penale o astfel de cauza, ci si la judecatorul care solutioneaza contestatia impotriva hotararilor pronuntate de judecatorii de drepturi si judecati. Ori a crea noi situatii de incompatibilitate - respectiv ca si acest judecator care solutioneaza contestatiile impotriva incheierilor pronuntate de acest judecator de drepturi si libertati in prima instanta - va conduce, eu va spun foarte clar, poate mai putin in primele luni la Instanta Suprema, in cateva luni de zile va conduce la multiple stari de incompatibilite astfel incat s-ar putea ajunge ca o serie de astfel de cauze penale sa fie judecate de catre judecatorii civilisti, ceea ce nu mi se pare normal”, a declarat presedinta Inaltei Curti.
Tiberiu Niţu, procurorul general al României a spus ca: ”Pe site-ul Ministerului Public există două note de studiu. Cetăţenii României ar trebui să ştie că noul Cod de Procedură penală nu pune probleme interceptărilor. Sunt însă alte necorelări”. ”Nu mai personalizaţi anchetele noastre”.
In ce priveste amendamentele aduse proiectului de revizuire a Constitutiei, la inceputul sedintei, cel mai probabil, va fi suplimentată ordinea de zi cu un punct care se referă la aceste chestiuni.
Amendamente controversate la Constitutie
Comisia de revizuire a Constituţiei a adoptat, marţi, un amendament propus de Asociaţia Magistraţilor din România (AMR), care prevede că arestarea preventivă se dispune de judecătorul instanţei de judecată competentă să judece fondul cauzei, fiind dispusă după punerea în mişcare a acţiunii penale.
De asemenea, au fost adoptate o serie de amendamente prin care se precizează că interceptările se pot face numai în cursul procesului penal, fiind eliminat textul care oferea procurorului dispunerea măsurii 48 de ore.
Raportul anticorupţie al Comisiei Europeane
Conform primului raport anticorupţie pentru toate statele membre, corupţia politică şi mica corupţie rămân o problemă semnificativă în România, chiar dacă s-au înregistrate unele rezultate pozitive în ceea ce priveşte cazurile de corupţie la nivel înalt.
Documentul remarcă şi faptul că voinţa politică de a aborda corupţia şi de a promova standarde înalte de integritate a fost "inconsistentă".
"În România, atât corupţia la scară mică, cât şi corupţia politică continuă să fie o problemă semnificativă. Cu toate că s-au înregistrat unele rezultate pozitive în ceea ce priveşte urmărirea penală a cazurilor de corupţie, voinţa politică de a aborda problema corupţiei şi de a promova standarde înalte de integritate a fost inconsecventă", se arată în raport.
În cadrul raportului, Comisia Europeană sugerează României "să se asigure că sunt menţinute toate garanţiile necesare pentru a proteja independenţa investigaţiilor şi continuarea anchetelor imparţiale în cazurile de corupţie la nivel înalt, inclusiv cele cu privire la persoane care au fost alese sau numite în funcţii publice".
Totodată, CE recomandă României să elaboreze coduri de conduită cuprinzătoare pentru persoanele alese în funcţii publice şi să asigure aplicarea "unor sancţiuni eficace pentru a descuraja actele de corupţie".
O altă recomandare se referă la întărirea mecanismelor de prevenire şi control cu privire la atribuirea contractelor de achiziţii publice, inclusiv în întreprinderile deţinute sau controlate de stat. În plus, Comisia sugerează atât creşterea eficacităţii în ceea ce priveşte prevenirea şi depistarea conflictelor de interese în rândul funcţionarilor publici, cât şi consolidarea sistemului de garanţii în domeniul alocării fondurilor publice şi aplicarea unor strategii pentru reducerea corupţiei din domeniul sănătăţii.
Acesta este primul raport anticorupţie care analizează situaţia din fiecare stat membru, realizat de Executivul european.
Împreună cu raportul, Comisia Europeană prezintă două ample sondaje de opinie. Potrivit acestora, mai mult de trei sferturi din cetăţenii europeni şi 93% din români sunt de acord că fenomenul corupţiei este răspândit pe scară largă în ţara lor de origine. 25% din români - ceea ce reprezintă al doilea cel mai mare procent din UE - au declarat că le-a fost cerut "în mod explicit sau tacit" să dea mită în decursul ultimului an, în comparaţie cu media europeană de 4%.
