Pe aceeași temă
Statul are la dispoziţie şapte ani să recupereze prejudiciul de 60 de milioane euro din dosarul ICA-Voiculescu. Dacă în această perioadă nu recuperează prejudiciul, atunci el se prescrie, adică Voiculescu scapă de această datorie.Procurorul şef al DNA, Laura Codruţa Kovesi, a explicat într-un interviu că sediul Antena 3 este sub sechestru, dar că televiziunea nu este confiscată. Anual, DNA constată prejudicii de 250 milioane euro, din care ANAF recuperează doar cinci la sută, scrie Gandul.
Judecătorii Curţii de Apel Bucureşti care au emis sentinţa în dosarul lui Dan Voiculescu au înregistrat o premieră în dosarele de mare corupţie. Pentru prima dată, DNA, respectiv şeful instituţiei, a fost desemnat să monitorizeze operaţiunea de confiscare a bunurilor sechestrate. În sentinţa de condamnare a lui Voiculescu se menţionează că DNA a fost desemnat „ca organ însărcinat cu punerea în executare a dispoziţiei de indisponibilizare a sechestrului asigurător".
În acest caz, procurorii şi judecătorii au impus o serie de sechestre. Sechestru înseamnă că un bun, să zicem un imobil sau o maşină, sunt indisponibilizate. Adică proprietarul, care are şi calitatea de inculpat, poate utiliza bunul, dar nu îl mai poate vinde. Spre exemplu, o cladire poate fi utilizată în timpul sechestrului, dar nu poate fi vândută.
În cazul nostru, atât procurorii, cât şi judecătorii au dispus sechestre pe conturi, imobile, terenuri, acţiuni. Sechestrul asigurător are menirea să-i permită statului ca, după condamnare, să recupereze prejudiciul. Menirea sechestrelor în dosarul Voiculescu este de a îngheţa proprietăţile acestuia pentru ca bunurile să nu dispară. Pproprietăţile puse sub sechestru intră în propritatea statului care poate să decidă să le vândă sau să le folosească.
Aceste imobile sunt preluate în mod direct de Ministerul Finanţelor, prin ANAF, care utilizează executori judecătoreşti. Clădirile intră în proprietatea statului după ce ANAF dă dispoziţie unui executor să le sigileze. Procedura a fost explicată de Laura Codruţa Kovesi într-un interviu dat publicaţiei Adevărul.
„Sechestrele sunt puse pe bunuri şi pe conturi care vor fi trecute în proprietatea statului. Confiscarea se va realiza de Ministerul Finanţelor. Toate aceste imobile vor trece în proprietatea statului. Dacă există contracte de închiriere, ele pot fi prelungite de către stat sau nu. Prin minută, judecătorii au stabilit că şi imobile care aparţineau unei societăţi vizate în dosar să fie confiscate. Dacă există contracte de închiriere, ele pot fi prelungite de către stat sau nu", a anunţat Kovesi.
În acest caz, procurorii şi judecătorii au impus o serie de sechestre. Sechestru înseamnă că un bun, să zicem un imobil sau o maşină, sunt indisponibilizate. Adică proprietarul, care are şi calitatea de inculpat, poate utiliza bunul, dar nu îl mai poate vinde. Spre exemplu, o cladire poate fi utilizată în timpul sechestrului, dar nu poate fi vândută.
În cazul nostru, atât procurorii, cât şi judecătorii au dispus sechestre pe conturi, imobile, terenuri, acţiuni. Sechestrul asigurător are menirea să-i permită statului ca, după condamnare, să recupereze prejudiciul. Menirea sechestrelor în dosarul Voiculescu este de a îngheţa proprietăţile acestuia pentru ca bunurile să nu dispară. Pproprietăţile puse sub sechestru intră în propritatea statului care poate să decidă să le vândă sau să le folosească.
Aceste imobile sunt preluate în mod direct de Ministerul Finanţelor, prin ANAF, care utilizează executori judecătoreşti. Clădirile intră în proprietatea statului după ce ANAF dă dispoziţie unui executor să le sigileze. Procedura a fost explicată de Laura Codruţa Kovesi într-un interviu dat publicaţiei Adevărul.
„Sechestrele sunt puse pe bunuri şi pe conturi care vor fi trecute în proprietatea statului. Confiscarea se va realiza de Ministerul Finanţelor. Toate aceste imobile vor trece în proprietatea statului. Dacă există contracte de închiriere, ele pot fi prelungite de către stat sau nu. Prin minută, judecătorii au stabilit că şi imobile care aparţineau unei societăţi vizate în dosar să fie confiscate. Dacă există contracte de închiriere, ele pot fi prelungite de către stat sau nu", a anunţat Kovesi.
Pentru recuperarea prejudiciului, statul are la dispoziţie şapte ani. Dacă în termen de şapte ani autorităţile nu confiscă şi nu valorifică bunurile confiscate pentru a acoperi prejudiciul, atunci prejudiciul se prescrie.
Autorităţile române au performanţe deplorabile în privinţa prejudiciilor recuperate în urma sentinţelor date de instanţe. Datele oficiale arată că, din totalul prejudiciilor constate de instanţe şi parchete, statul recuperează doar 5%.
DNA a constatat numai anul trecut prejudicii din infracţiuni de corupţie în valoare totală de 250 milioane euro. Procurorul şef al DNA a declarat că instituţia are posibilitatea ca, în cazul în care se constată că autorităţile nu îşi fac treaba în mod deliberat, atunci există posibilitatea deschiderii unor dosare penale. „Indisponibilizare înseamnă că DNA va pune în executare dispoziţia instanţei: Vom identifica conturile, imobilelele, vom întocmi procese verbale. Executarea efectivă nu o face DNA, ci de instituţiile cu atribuţii. Executarea efectivă o va face Ministerul Finanţelor. DNA va urmări, va verifica cum se face această procedură. Când vom constata că executarea nu s-a efectuat, atunci avem atribuţii în a deschide dosare penale", a declarat Kovesi.
Articol integral pe Gandul
