Pe aceeași temă
Deputatul PDL, Andreea Paul a declarat, marti, ca delegatia comuna a Fondului Monetar International (FMI), Banca Mondiala (BM) si Comisia Europeana (CE) a solicitat masuri compensatorii – taieri de cheltuieli sau introducerea de noi taxe – ce vor fi aplicate ca si compensatie la reducerea contributiei la asigurarile sociale (CAS), insa Guvernul nu a pregatit nicio masura de acest fel, informeaza mediafax.
"În discuţia cu FMI s-a spus cu subiect şi predicat că ţinta pe care delegaţia o urmăreşte este un deficit bugetar de 2,2% în acest an. Încasările foarte slabe din primele patru luni ale acestui an reclamă ori măsuri compensatorii prin taxe noi, ori tăieri suplimentare de cheltuieli bugetare. Guvernul nu este pregătit pentru a susţine cu măsuri compensatorii sau cu tăieri de cheltuieli promiunile pe care le-au făcut în zona diminuării CAS cu cinci puncte procentuale", a spus Andreea Paul, după întrevederea dintre delegaţia FMI şi parlamentarii din Comisiile de Buget-Finanţe.
Potrivit Andreei Paul, reprezentanţii FMI, BM şi CE nu au garantat implementarea măsurilor promise de Guvern, inclusiv reducerea CAS, pentru că cer explicit măsuri compensatorii, care înseamnă tăieri noi de cheltuieli sau taxe noi.
"Guvernul nu s-a pregătit cu astfel de decizii, cel puţin până în prezent. Delegaţia FMI, BM şi CE a cerut cu subiect şi predicat măsuri compensatorii. PSD nu a înaintat soluţii compensatorii. Guvernul e nepregătit pentru a-şi onora promisiunile făcute public", a spus Andreea Paul.
Ea a susţinut că spaţiul fiscal pe care "troica" l-a asigurat Guvernului Ponta pentru absorbţia banilor europeni nu a fost folosit şi că sumele intrate de la UE în primele patru luni în bugetul public au scăzut cu 18%.
Totodată, Andreea Paul a precizat că în cadrul discuţiilor nu s-a anunţat nicio altă măsură legată de menţinerea TVA, având în vedere că TVA la pâine a fost redusă temporar la 9%.
"Nu avem concluziile legate de impactul acestei măsuri şi dacă ea va fi continuată sau nu. Nu se ştie", a spus Andreea Paul.
Ea a mai arătat că încasările au fost mult mai mici decât s-a prognozat şi că reforma ANAF a eşuat.
"Şi-au asumat şi reprezentanţii FMI această realitate. Evaziunea e în floare, iar încasările sunt mult mai slabe", a menţionat Andreea Paul.
“Instituţiile financiare internaţionale nu au o problemă cu măsura reducerii CAS, şi-au însuşit-o 100%, ceea ce se va discuta cu Ministerul de Finanţe fiind legat de măsurile care să asigure sustenabilitatea adoptării reducerii CAS”, a declarat, marţi, vicepreşedintele Comisiei de buget din Cameră.
"Reprezentanţii FMI şi CE au spus că şi-au însuşit deja faptul că această măsură este necesară în România, singura problemă ce urmează a fi clarificată e legată de sustenabilitatea implementării sale. În cursul misiunii se va insista foarte mult pe modul în care urmează să fie realizate veniturile bugetare şi dacă există garanţia că, prin reducerea încasărilor la bugetul de asigurări sociale, prin această măsură de reducere a fiscalităţii nu se creează un gol de nesuportat", a precizat vicepreşedintele Comisiei de Buget-Finanţe din Cameră, Viorel Stefan, după întrevederea dintre delegaţia FMI şi parlamentarii din Comisiile de Buget-Finanţe reunite.
O misiune a Fondului Monetar Internaţional este prezentă, începând de luni, la Bucureşti pentru a treia evaluare a acordului stand-by, cea mai importantă temă de pe agenda discuţiilor cu autorităţiile vizând posibilitatea reducerii CAS cu 5 puncte procentuale de la jumătatea anului.
Misiunea va analiza în principal execuţia bugetară din primele cinci luni ale anului, precum şi perspectivele privind creşterea economică şi încasările la bugetul de stat.
La finele lunii martie, Consiliul Director al FMI a aprobat prima şi a doua evaluare a acordului preventiv încheiat anul trecut cu România, punând la dispoziţia statului două tranşe cumulând 436,3 milioane de euro (389,4 milioane DST).
Suma totală disponibilă României prin acordul de împrumut a urcat astfel la 654,4 milioane de euro (584,1 milioane DST), a anunţat FMI printr-un comunicat.
Guvernul estimează scăderea inflaţiei în prima jumătate a acestui an, însă indicatorul ar urma să revină peste intervalul ţintit de banca centrală în a doua parte a anului, în principal din cauza efectelor de bază şi a impactului accizelor. Deficitul de cont curent ar trebui să se menţină între 1-1,5% din PIB în 2014.
Totodată, se estimează un deficitu bugetar de 2,2% din PIB în acest an, în termeni cash, plafon care include spaţiu pentru o cofinanţare mai mare a fondurilor UE şi pentru susţinerea investiţiilor generatoare de creştere.
România are în derulare un acord în valoare de 4 miliarde de euro cu FMI şi Uniunea Europeană, din care nu intenţionează însă să acceseze fonduri. Scopul acordului este de a proteja România de eventuale şocuri pe pieţele financiare şi de a ajuta la reducerea costurilor de finanţare.
Bucurestiul a încheiat cu succes, în ultimii patru ani, două acorduri cu FMI, UE şi Banca Mondială, în valoare de 20 miliarde euro, respectiv 5 miliarde euro. Al doilea, semnat în 2011 şi finalizat anul trecut, a avut de asemenea caracter preventiv, autorităţile optând să nu acceseze fondurile puse la dispoziţie de creditorii externi, conchide sursa citata.
