Pe aceeași temă
Sute de birocraţi care fac viaţa amară românilor, clanurile veşnice, transpartinice care se rotesc la conducerea judeţelor şi care servesc aceeaşi clientelă. Acestea sunt câteva din motivele invocate de preşedintele Traian Băsescu în pledoaria sa pentru reorganizarea administrativă a României.
"Avem 41 de inspectorate de poliţie, în loc să avem şapte sau opt, avem 41 de direcţii agricole, 41 de direcţii sanitare, 41 de direcţii de finanţe publice, bine încărcate. Tot din 41 în 41 numărăm sutele de birocraţi care fac amară viaţa populaţiei şi a primarilor. S-au creat nişte familii veşnice, interpartinice, se schimbă, se rotesc, clienţii rămân aceiaşi", le-a spus Traian Băsescu ieri miniştrilor în şedinţa de guvern.
Preşedintele a explicat că scopul reorganizării administrative: debirocratizarea, defiinţarea clientelei de la nivel local dar şi eficientizarea absorbţiei fondurilor europene.
"Nu se poate privi la o dezvoltare raţională a României cu unităţi administrative atât de mici. Modul cum se utilizează bani europeni pe proiecte foarte mici în interiorul unui judeţ nu este nimic altceva decât ineficienţa utilizării banilor europeni", a spus Traian Băsescu.
"Ştiu sensibilitatea partidelor politice. Tuturor partidelor li se pare ca a avea preşedinte de CJ înseamnă a stăpâni judeţul. Cred că a venit momentul să ne ridicăm deasupra intereselor de partid", a argumentat preşedintele.
Boc enumeră avantajele reorganizării
Emil Boc a decarat că proiectul democrat-liberal de reorganizare administrativ-teritorială a ţării are în vedere comasarea judeţelor pornind de la forma actuală a acestora şi nu necesită revizuirea Constituţiei, astfel încât se poate realiza rapid.
Potrivit şefului PDL, viziunea partidului de reorganizare a judeţelor ar conduce la finalizarea procesului de descentralizare şi ar realiza o reală politică de dezvoltare regională.
În plus, "realizează o reducere a costurilor cu administraţia, coborârea deciziei la nivelul autoritiăţii care este mai aproape de cetăţean" şi creşte eficienţa absorbţiei fondurilor europene, a adăugat Boc.
El a mai spus că datele arată că, în anii 2007-2008, aproape 80% din banii din fondul de rezervă s-au dus la judeţele conduse de lideri din PNL şi PSD.
UDMR are propria viziune
În timp ce premierul Emil Boc şi liderii PDL susţin organizarea administrativ teritorială a României în opt regiuni, fără consilii judeţene şi cu prefecturi "întărite", UDMR propune comasarea celor 42 de judeţe în 16 regiuni de dezoltare, adică alipirea a câte două judeţe la un al treilea judeţ.
Nici vot pozitiv în plenul legislativului, nici asumarea răspunderii guvernului. UDMR nu ia în calcul sub nici o formă susţinerea unui proiect de reorganizare administrativ-teritorială, cât timp nu se renunţă la ideea diluării reprezentativităţii comunităţii maghiare într-un superjudeţ şi nu se ţine seama de realităţile istorice, economice, avertizează deputatul Marton Arpad.
“UDMR nu va fi de acord cu niciun proiect de lege care ar duce de fapt la diluarea celor trei judeţe unde majoritară este populaţia maghiară. Dacă cele opt judeţe ar deveni realitate, comunitatea maghiară ar ajunge să reprezinte sub 30% din locuitorii unei astfel de unităţi administrative. Un astfel de proiect ar goli de conţinut şi statutul minorităţilor. Nu şi-ar mai avea rostul. Dacă s-ar regândi regiunile într-o formă care să ţină seama de realităţile curente, în conformitate cu prevederile Regulamentului European atunci se poate discuta, dar numai pe această bază. Şi în raportul privind revizuirea Constituţiei solicitat de domnul preşedinte Băsescu se vehicula acolo reorganizarea pe 10-12 regiuni", a declarat parlamentarul UDMR.
