Pe aceeași temă
Seria de atentate neonaziste comise în Germania între anii 2001 şi 2007 ridică o serie de întrebări principiale, unele efectiv dureroase, care-şi aşteaptă grabnic răspunsul. Bundestagul le dezbate marti, după ce luni s-a întrunit Comisia de Afaceri Interne a Bundestagului, în prezenţa şefilor serviciilor secrete, servicii aflate, în continuare, în colimator
În Bundestatag se dezbat azi nu doar atentatele neonaziste şi incapacitatea serviciilor secrete şi a poliţiei germane de a le recunoaşte ca atare şi de a le pune capăt, ci, mai cu seamă deficienţele structurale care marchează, după toate aparenţele, serviciile secrete.
În prim-plan se situează, mai cu seamă, necesitatea eliminării dubiilor care au apărut cu privire la eventualele complicităţi ale unora din aceste servicii, sau ale unora dintre agenţii lor, cu teroriştii de extremă dreapta.
Aceste chestiuni au fost dezbătute şi ieri, în prezenţa şefilor serviciilor secrete, de membri Comisiei de Afaceri Interne a Bundestagului berlinez. Din rezultatele discuţiei reiese că vina pentru succesul trioului neonazist din Zwickau, de a dispărea în subterană, deşi toţi trei erau urmăriţi la finele anilor 90, revine tocmai unor carenţe structurale ale sistemului de securitate şi Comunităţii de Informaţii germane.
Acest succes neonazist alimentează speculaţiile, potrivit cărora ar fi existat complicităţi şi implicări în asasinate ale unor ofiţeri, agenţi sau informatori plătiţi ai Serviciului de Protecţie a Constituţiei, după cum se numeşte în Germania serviciul secret intern.
Pe moment, anchetatorii germani lucrează febril la elucidarea celor petrecute şi speră, fireşte, într-o mărturie amplă pe care însă Beate Zschäpe, femeia arestată în legătură cu asasinatele, refuză deocamdată s-o depună.
Citeste mai mult pe aceasta tema pe site-ul Deutsche Welle.
