Pe aceeași temă
Judecătorii CCR au amânat să se pronunțe până acum pe această sesizare.
„Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie se află pentru a treia oară în ultimele 14 luni în faţa Curţii Constituţionale în calitate de parte într-un conflict juridic de natură constituţională cu Parlamentul României. De data aceasta i se impută Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie faptul că şi-a arogat atribuţia de legiferare în materia legii organice în ceea ce priveşte modul de compunere a completurilor de trei judecători în materie penală. Nu voi relua în faţa dumneavoastră argumentele pe care le-am expus în punctul de vedere transmis şi în raport de care eu am convingerea că Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, prin cele două dispoziţii, nu a adăugat la lege şi nu a alterat dispoziţiile Legii 304. Nu a făcut nimic altceva decât a rămas în limitele unei operaţiuni clasice de organizare a executării Legii 304”, a declarat președintele Curții Supreme, Corina Corbu, în fața judecătorilor CCR.
Președintele Senatului, Teodor Meleșcanu, susține că a sesizat un conflict la CCR între Parlament și ÎCCJ pentru că mai multe dosare ar fi blocate în instanță pe această procedură și că hotărârile conducerii Înaltei Curți, de stabilire a completelor de judecători ar determina o ”stare de incertitudine juridică”.
De asemenea, Meleșcanu a pus sub semnul întrebării imparțialitatea judecătorilor care intră în compunerea instanțelor astfel stabilite și a vorbit despre ”temeri privind imparțialitatea obiectivă a instanței”.
„Neexistând un mecanism procedural care să reglementeze în vreun fel, o modalitate și o procedură de constituire a completelor de trei judecători, aceștia fiind numiți în mod unilateral și arbitrar de președinții de secții și aprobați de conducerea instanței, temerile privind imparțialitatea obiectivă a instanței apar total justificate”, susține Teodor Meleșcanu în sesizarea făcută la CCR.
