Pe aceeași temă
Curtea Constituţională a României a decis că legea privind reprezentarea României în domeniul afacerilor externe este constituţională, astfel că Parlamentul va stabili mandatul persoanei care reprezintă România la întâlnirile Consiliului European. Acum un an de zile, CCR decisese că preşedintele reprezintă România la Consiliul European, dar îl poate delega pe primul-ministru. În ambele cazuri, preşedintele era cel care stabilea mandatul.
Iata comunicatul CCR:
"În urma deliberărilor, Curtea Constituţională, cu majoritate de voturi, a respins, ca neîntemeiată, obiecţia de neconstituţionalitate formulată de Preşedintele României şi a constatat că dispoziţiile art.2, 3 şi 18 din Legea privind cooperarea dintre Parlament şi Guvern în domeniul afacerilor europene sunt constituţionale.
Argumentaţia reţinută în motivarea soluţiei pronunţate de Plenul Curţii Constituţionale va fi prezentată în cuprinsul deciziei, care se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Decizia este definitivă şi general obligatorie şi se comunică Preşedintelui României".
Potrivit unui comunicat al Administraţiei Prezidenţiale, motivele cererii preşedintelui Băsescu sunt legate de faptul că prevederile acestei legi sunt neconstituţionale.
Astfel, se arată că acestea contravin dispoziţiilor articolului 1 şi articolului 147 din Constituţie, întrucât conţin soluţiile legislative constatate neconstituţionale prin Decizia CCR 784/2012. De asemenea, unele prevederi contravin articolului 80 coroborat cu articolul 91 şi articolul 148 din Legea fundamentală în ceea ce priveşte dreptul preşedintelui României, în calitate de şef al statului şi conducător al politicii externe a statului român, de a emite mandate de reprezentare la Consiliul European, atunci când consideră necesar, fără alte condiţionări din partea puterii legislative sau executive.
Traian Băsescu arată că, potrivit Constituţiei, rezultă obligaţia Parlamentului de a pune de acord prevederile neconstituţionale cu dispoziţiile Constituţiei, iar autorităţile publice, printre care şi Parlamentul, nu pot neglija sau respinge o decizie a CCR.
De asemenea, preşedintele a arătat că la articolul 19 din aceeaşi lege se prevedea faptul că: ”(1) Guvernul transmite celor două Camere ale Parlamentului, în termen de minimum 7 zile lucrătoare, înaintea reuniunii Consiliului European, propunerea de mandat pe care delegaţia României intenţionează să o prezinte. (2) Înaintea reuniunii Consiliului European, Parlamentul adopta mandatul. (3) În cazul în care conducătorul delegaţiei României la reuniunea Consiliului European susţine altă poziţie decât cea primită prin mandat, Guvernul va motiva în scris respectivă poziţie”.
Traian Băsescu subliniază că prin Decizia nr. 784/2012 CCR a constatat că prevederile articolului 18 aduc atingere articolelelor şi deciziilor asupra conflictului juridic de natură constituţională dintre atribuţiile Guvernului, reprezentat de premierul Victor Ponta, şi atribuţiile preşedintelui.
Senatul a adoptat în vara anului 2012 legea privind cooperarea între preşedintele României şi Guvern în domeniul afacerilor europene. CCR s-a pronunţat, la sesizarea unui grup de senatori, prin Decizia nr. 784 din 26 septembrie 2012, constatând că prevederile articolelor 3, 18 şi 19 sunt neconstituţionale.
Practic, anul trecut, CCR decisese câ preşedintele este cel care adoptă mandatul de reprezentare la Consiliul European, chiar dacă îl deleagă pe preşedinte.
Pe 15 aprilie 2013 Senatul, în calitate de cameră decizională, a adoptat din nou Legea privind cooperarea dintre Parlament şi Guvern în domeniul afacerilor europene.
Ulterior, Legea a format obiectul cererii de reexaminare înaintate de preşedintele Traian Băsescu.
În urma reexaminării legii, la data de 23 septembrie, Senatul, în calitate de cameră decizională, a adoptat Legea privind cooperarea dintre Parlament şi Guvern în domeniul afacerilor europene pe care, în data de 30 septembrie, Parlamentul a retransmis-o preşedintelui României în vederea promulgării.
Sursa: romanialibera.ro.
