Pe aceeași temă
Intr-un interviu dat ziarului Adevarul, Laura Codruta Kovesi, procurorul sef al Directiei Nationale Anticoruptie, vorbeste despre numirea sa in functie, despre colaborarea SRI cu DNA, despre ofiterii acoperiti, despre arestările preventive şi despre presiunile la care sunt supuşi procurorii. Interviul a fost realizat înainte ca DNA să anunţe începerea urmăririi penale în cazul premierului Ponta.
Despre numirea sa in functie
Kovesi a declarat, in interviul citat, ca discutiile legate de numirea sa in functie au lasat-o intotdeauna indiferenta, ea considerand ca experienta si rezultatele profesionale au recomandat-o pentru aceasta functie: "Nu, nu m-am lămurit (cine a venit cu propunerea Laura Codruţa Kovesi la DNA, n.n). Citeam şi eu în presă: ba eram propusă, ba nu eram propusă. După ce s-a formulat propunerea la Consiliul Superior al Magistraturii, am fost sunată de un consilier al premierului care m-a întrebat dacă îmi exprim consimţământul. N-am întrebat niciodată care au fost circumstanţele numirii mele, nu cunosc dacă a fost dorinţa ambasadorilor, a premierului sau a preşedintelui. Cred că experienţa profesională şi rezultatele m-au recomandat pentru această funcţie. Disputele legate de cine m-a numit şi cum m-a numit m-au lăsat indiferentă. Niciodată nu o să încerc să aflu cum am fost numită, cine a stat la baza acestei propuneri, cum sau de ce a făcut-o."
Despre popularitatea DNA
Procurorul sef al DNA considera ca cresterea popularitatii institutiei pe care o conduce este o dovada a recunoasterii activitatii desfasurate: "E o recunoaştere a activităţii pe care o desfăşurăm în ultimii doi ani, de când conduc această instituţie. La momentul preluării mandatului de procuror-şef al DNA, încrederea în instituţie era undeva la 40%, iar în prezent a depăşit 61%. Cred că s-a ajuns la această popularitate doar datorită faptului că procurorii din DNA şi-au făcut treaba. Sigur că ea creeză în acelaşi timp şi o presiune pentru că de foarte multe ori primim oameni care spun „DNA-ul este singura mea şansă”, dar vin cu probleme care nu sunt de competenţa instituţiei. Faptul că există aşteptări, chiar şi acolo unde nu avem competenţă, poate crea o presiune. Există şi o presiune din partea mass-media, în fiecare zi suntem întrebaţi: „Aa, păi astăzi nu arestaţi pe nimeni? Chiar aşa, DNA nu mai lucrează?”. Dacă DNA nu are o acţiune timp de trei zile, se creează percepţia că nu mai lucrează."
Despre colaborarea DNA-SRI
Intrebata despre criticile aparute in presa in privinta colaborarii DNA cu SRI, Kovesi a spus ca DNA este ajutata nu doar de SRI ci si de Jandarmeria Română, de ANAF, de ANI si de alte institutii. Kovesi a mai precizat ca doar 5% din dosarele deschise de DNA anul trecut sunt bazate pe sesizări venite de la serviciile de informaţii sau sesizări din presă, restul fiind facute de persoane fizice :
"Faptul că DNA nu lucrează singură în anchetele penale şi faptul că în comunicatele de presă recunoaştem meritele unor instituţii care ne-au ajutat în activităţile noastre nu cred că este o problemă care să ţină de modul în care a fost gestionat un dosar. În majoritatea comunicatelor de presă sunt nominalizate Serviciul Român de Informaţii, Jandarmeria Română, ANAF, ANI, toate instituţiile care au sprijinit procurorii. Este, de fapt, un comunicat de presă în care noi arătăm ce am făcut şi încercăm să mulţumim partenerilor instituţionali pentru sprijinul care ni s-a acordat. Aceasta este o chestiune care ţine strict de politica de comunicare publică.
Referitor la relaţia cu Serviciul Român de Informaţii, m-aş raporta la statistică. În anii anteriori, foarte multe dintre dosare se deschideau ca urmare a unor sesizări venite de la SRI. În prezent, peste 90 % din dosarele deschise la DNA sunt dosare deschise ca urmare a unor sesizări venite de la persoane fizice, persoane juridice sau instituţii publice, altele decât serviciile de informaţii. Deci numărul dosarelor deschise pe baza sesizărilor venite de la SRI este mult mai mic decât în anii anteriori. Pentru că oamenii au început să aibă încredere în DNA, au început să facă denunţuri şi sesizări. Cel puţin din punct de vedere statistic, constatăm că SRI are un rol mai mic în a determina deschiderea unor anchete penale. Şi atunci de ce trebuie menţionat atât de des?
Faptul că într-un comunicat de presă scriem că SRI a sprijinit nu înseamnă că dosarul a fost deschis ca urmare a unei sesizări SRI. Poate însemna că SRI ne-a ajutat să facem un filaj, transcrierea unor convorbiri sau alte activităţi pe care noi nu le putem realiza. Nu înseamnă că SRI a lucrat în dosar. În momentul în care ei ne trimit o sesizare şi noi deschidem un dosar, activitatea SRI s-a oprit. Nu participă la audieri, nu administrează probe, nu fac nimic. Simplul fapt că dintr-o eleganţă instituţională recunoaştem meritele instituţiilor care ne-au ajutat, nu înseamnă că aceste instituţii ne ghidează sau ne conduc activitatea. 5% din dosarele deschise în DNA anul trecut sunt pe baza unor sesizări venite de la serviciile de informaţii sau sesizări din presă."
Intrebata despre afirmatia lui Dumitru Dumbravă, şeful Direcţiei Juridice din SRI, care a spus că SRI urmăreşte dosarele până la capăt, Kovesi a spus ca nu crede ca SRI are o influenta in privinta dosarelor cercetate de DNA dincolo de cadrul legal care stabileste acest lucru: "Nu, chiar nu mă interesează ce face SRI-ul în activitate. Nu ştiu ce se înţelege prin „urmăresc dosarele”. Şi jurnaliştii urmăresc dosarele. Ce pot să spun este următorul lucru: colaborarea noastră cu Serviciul Român de Informaţii este strict instituţională. Ei ne trimit sesizările, noi facem anchetă. Nu o să vedeţi niciun ofiţer de informaţii care audiază oameni, care administrează probe sau îi spune unui procuror ce să facă. Pe de altă parte, mie nu-mi este ruşine să colaborez cu o insituţie care este obligată prin lege să-mi trimită sesizări despre fapte de corupţie. Mi-ar fi ruşine să colaborez cu infractorii, cu politicienii corupţi, dar nu cu o instituţie a statului."
Sefa DNA a mai afirmat ca nu este deranjata de expresia „binomul SRI-DNA” care a aparut in spatiul public: "Nu mă deranjează. Noi, de exemplu, nu avem propriul serviciu pentru a face filaje. Avem nevoie. La cine să apelăm? Văd că o parte din cei care critică această colaborare cu SRI sunt în Executiv. OK, daţi-ne mâine suficiente resurse să putem să facem filaj şi interceptări şi vă promit că nu mai apelăm la SRI, o să primim doar sesizări. Sigur, sunt foarte mulţi care şi-ar dori ca doamna Kovesi şi DNA să fie certaţi cu toată lumea, nimeni să nu mai ajute DNA-ul şi să nu mai avem rezultate."
Despre verificarea ofiterilor acoperiti din DNA
Kovesi a comentat de asemenea cererea CSM catre CSAT in legatura cu verificarea existentei unor procurori care sunt şi ofiţeri acoperiţi. Ea a spus ca nu doar ca procurorii dau o declaratie pe propria raspundere in aceasta privinta dar si ca legea interzice SRI sa recruteze magistrati: "În fiecare an, în luna mai, nu doar procurorii din DNA, ci toţi magistraţii din România dau declaraţii pe propria răspundere în care spun dacă sunt sau nu ofiţeri acoperiţi. Dar nu şi dacă au fost. Au dat, la momentul la care au fost numiţi, declaraţii de acest fel. În plus, legea interzice să ai ofiţeri acoperiţi între magistraţi.
Dacă cineva din SRI îşi asumă această responsabilitate de a încerca să recruteze un magistrat, încalcă legea. Nu ştiu de ce ar avea nevoie un serviciu de informaţii de acoperiţi în DNA pentru că noi, în momentul în care deschidem o investigaţie, facem comunicate de presă. Dacă am avea ofiţeri acoperiţi, n-ar mai fi nevoie să avem relaţii instituţionale. Nu am nicio problemă să se verifice acest lucru, dar atribuţia de a verifica nu îmi revine mie ca procuror-şef al DNA."
Despre anchetarea dosarelor DNA
Kovesi a respins criticile legate de anchetarea anumitor dosare cu intarziere, pe motiv că SRI ar putea să ţină nişte informaţii şi să le dea către DNA atunci când îi convine: "V-aş contrazice cu date statistice. Foarte multe dintre dosarele finalizate în 2013 şi 2014 au fost sesizate de SRI din 2007, din 2008, din 2009. Am găsit dosare în DNA cu persoane extrem de importante şi care au criticat că, mă rog, de ce îi arestăm abia acum. Dar faptele erau sesizate din 2010. Şi în momentul în care am venit în DNA nu erau lucrate, erau doar constituite dosare penale şi nu se întâmpla nimic în ele. În plus, eu nu pot să comentez pentru că nu ştiu care erau priorităţile după care se soluţionau sau nu anumite dosare la vremea respectivă. Nu pot să spun că au fost dosare care au fost blocate în DNA sau ţinute la sertar intenţionat. Dar a fost un volum de dosare extrem de mare. E posibil ca un procuror care a avut o sută de dosare în lucru să nu fi considerat prioritare acele dosare şi atunci sigur că au soluţionat alte dosare care poate la vremea respectivă erau mai vechi."
Kovesi a mai aratat care sunt criteriile după care un dosar devine prioritar si posibilele motive pentru care anumiti politicieni au fost cercetati abia dupa ce si-au pierdut functia: "În primul rând, avem în vedere dosarele vechi, apoi dosarele în care avem prejudicii foarte mari, dosarele în care există riscul prescrierii unor fapte, dar şi calitatea persoanei suspectate de comiterea unor fapte penale. Este foarte dificil să spui că un preşedinte de consiliu judeţean, un primar sau un ministru care se foloseşte de funcţie pentru a comite fapte infracţionale nu-i o prioritate. Nu poţi să laşi o persoană într-o astfel de funcţie având suficiente indicii că el se foloseşte de funcţie pentru a comite fapte penale.
Sunt dosare în care, spre exemplu, nu poţi urgenta modul în care se administrează probele. Sau avem situaţii în care anumite persoane denunţă fapte petrecute cu câţiva ani în urmă. Acestea sunt nişte cauze obiective, dar există şi anumite răspunsuri subiective. Şi Adrian Năstase a fost investigat după ce şi-a pierdut funcţia. Oare de ce? Poate că oamenii au avut mai mult curaj atunci, poate că sunt ţesute în spaţiul public anumite poveşti că X sau Y este protejat şi nu se atinge nimeni de el. Şi sunt foarte multe situaţii în care noi primim denunţuri după ce o anumită persoană îşi pierde calitatea. Pentru că nu mai e în putere, nu mai poate să intimideze şi atunci am curaj să fac un denunţ. Am avut anul trecut situaţii în care s-au prezentat persoane şi au denunţat fapte de abuz în serviciu comise în 2010. Suntem obligaţi să le verificăm. Avem foarte multe dosare înregistrate în 2014 sau 2015 care vizează fapte din 2008, pentru că aşa a venit denunţul, dar dosarul efectiv s-a înregistrat în 2014."
CITITI interviul integral pe pagina Adevarul
