Pe aceeași temă
Procurorul general al Romaniei, Codruta Kovesi, a anuntat, joi, la prezentarea Raportului de activitate pe anul 2011 a Ministerului Public, ca procurorii au trimis in judecata peste 1.300 de persoane pentru fapte de evaziune fiscala, de trei ori mai multe fata de anul 2006. Insa, peste un milion de persoane au ramas cu o situatie juridica incerta.
"Numarul rechizitoriilor întocmite în domeniul evaziunii fiscale a crescut cu 28% fata de anul trecut si trebuie sa remarcam eficienta procurorilor din judetele Vrancea, Iasi, Cluj, Sibiu, Mures, Galati si Olt în acest domeniu", a spus Kovesi, citata de ziarul Romania libera.
Iar, in ceea ce priveste combaterea contrabandei, "Rezultate deosebite au avut procurorii din judetele Timis, Suceava, Maramures, Vaslui, Galati, Mehedinti, Caras Severin si Calarasi", pentru ca numarul inculpatilor trimisi in judecata in 2011 a fost de 15 mai mare decat in anul 2006.
S-a inregistrat si o reducere a contrabandei cu tutun de la 36% la 13% in doar doi ani.
Peste un milion de cauze au ramas nesolutionate
In ciuda rezultatelor pozitive inregistrate in domeniu contrabandei, procurorul general avertizeaza ca inca exista lipsa de performanta in ceea ce priveste domeniul evazionist, astfel incat peste un milion de persoane au o situatie judiciara incerta si trebuie identificate solutii pentru a diminua acest numar.
Cresterea numarului de personal in randul procurorilor nu este suficient daca va creste numarul de dosare, a afirmat Kovesi, chiar daca este nevoie de o investigare continuata concomitenta evazionistilor si a functionarilor corupti care favorizeaza prejudicierea bugetului de stat.
"Este o modalitate prin care putem reduce acest fenomen infractional. Daca în anii trecuti aveam judete în care nu s-a instituit nicio masura asiguratorie, în anul 2011 abordarea a fost modificata radical. Am implementat un ordin comun semnat cu Ministerul Administratiei si Internelor care a prevazut atât pentru procurori, cât si pentru politisti o procedura standardizata de identificare a bunurilor ce pot fi sechestrate.
În acest fel, procurorii au instituit în anul 2011 masuri asiguratorii în valoare de peste un miliard de lei. Aceste cifre dovedesc transformarea Ministerului Public într-o institutie care reactioneaza la evolutiile societatii si poate influenta fenomenele care pun în pericol buna functionare a statului", a afirmat Codruta Kovesi.
Ea a subliniat ca poate cel mai bun exemplu al acestei transformari îl reprezinta Sectia de urmarire penala si criminalistica din cadrul Parchetului de pe lânga Înalta Curte de Casatie si Justitie, care a devenit o structura cu adevarat operativa. Daca în anul 2006 existau doar 19 rechizitorii, numarul acestora s-a triplat în anul 2011 la aceasta sectie.
"Procurorii sectiei s-au implicat în cazuri dintre cele mai dificile si au fost activi în recuperarea prejudiciilor. De exemplu, într-un singur dosar au indisponibilizat peste 135 de imobile, precum si alte bunuri pentru recuperarea unui prejudiciu de aproximativ 80 de milioane euro", a aratat seful Ministerului Public.
Mai mult, "in cele aproape 600.000 de dosare solutionate, în peste 70% solutia a fost emisa în mai putin de sase luni de la sesizare. Este rezultatul procedurilor simplificate propuse de procurorul general si pe care Ministerul Justitiei le-a introdus în Legea micii reforme", a explicat procurorul general.
Ea a remarcat ca aceasta evolutie a avut loc în conditiile în care procentajul inculpatilor achitati definitiv de instante a ramas în mod constant sub doi la suta, una dintre cele mai scazute medii din Europa.
"Aceste rezultate s-au obtinut cu aproximativ acelasi numar de procurori ca în anul 2006. Astazi 15% din posturi sunt vacante. Din cei 2.400 de procurori, 450 au o vechime mai mica de trei ani. A fost un efort al tuturor procurorilor, pentru care tin sa va multumesc", a declarat procurorul general al României.
De asemenea, Codruţa Kovesi, a anuntat ca DIICOT a înregistrat anul trecut 16.000 de dosare - cel mai mare număr de la înfiinţare, iar peste 1.700 de inculpaţi au fost condamnaţi definitiv, pedepsele aplicate constituind o premieră, respectiv 25 sau 30 de ani ori pe viaţă.
"Evoluţia consolidată a Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organiyată şi Terorism (DIICOT), orientată spre cauzele complexe, nu rezultă numai din datele statistice, ci şi din domeniile în care procurorii au acţionat în acest an, şi anume în domeniul interceptărilor ilegale, terorism, sistemul energetic naţional sau spionaj", a mai spus Kovesi.
Prioritile Ministerului Public, in viitorul imediat, sunt:
- indeplinirea conditionalitatilor din Mecanismul de Cooperare si Verificare impus de Comisia Europeana Romaniei si Bulgariei la data aderarii celor doua tari la Uniunea Europeana;
- cresterea eficientei in combaterea infractiunilor;
- recuperarea prejudiciilor; transparenta mai mare a sistemului.
