Comandantul suprem al Forțelor aliate ale NATO în Europa, generalul Philip Breedlove (SACEUR): Contribuțiile României la NATO în ultimii zece ani au fost EXTRAORDINARE

Contribuțiile României la NATO în cei zece ani de la aderare au fost extraordinare, a declarat generalul american Philip Breedlove, comandantul suprem al Forțelor aliate ale NATO în Europa (SACEUR), în cadrul unui interviu acordat AGERPRES. Oficialul NATO a remarcat participarea militarilor români la misiunile din Afganistan, Kosovo, dar și din Turcia, precum și implicarea acestora în misiuni de patrulare aeriană și operațiuni maritime ale Alianței Nord-Atlantice, informeaza Agerpres.

În același timp, gen. Breedlove subliniază faptul că sprijinul României pentru operațiunile din Afganistan 'a fost și rămâne esențial' și că țara noastră a fost printre primele cinci națiuni contributoare ca număr de militari trimiși în Afganistan.

Ce a motivat decizia Consiliului Nord-Atlantic de a trimite avioane radar pentru a efectua zboruri de supraveghere deasupra Poloniei și României și care au fost motivele pentru care baza aeriană militară Mihail Kogălniceanu a fost aleasă ca centru de tranzit pentru trupele țărilor participante la Forța Internațională de Asistență pentru Securitate (ISAF) — sunt alte chestiuni abordate de comandantul suprem al Forțelor aliate ale NATO în Europa în interviul acordat AGERPRES.

AGERPRES: România a aderat la NATO în urmă cu zece ani, împreună cu Bulgaria, Slovacia, Slovenia, Estonia, Letonia și Lituania, în ceea ce a fost cel mai mare val de extindere din istoria NATO. Cum evaluați importanța contribuției României la operațiunile NATO din ultimul deceniu?
Philip Breedlove: Ca orice membru NATO, așteptăm ca aliații noștri să facă tot posibilul pentru a se ridica la nivelul valorilor Alianței și a contribui la apărarea noastră comună. Contribuțiile României la NATO în ultimii zece ani au fost extraordinare. Evaluăm importanța României uitându-ne la integrarea și interoperabilitatea ei crescute cu alți membri NATO. Forțele române au participat la misiunea din Afganistan, în Balcani, la diverse misiuni de patrulare aeriană ale NATO, operațiuni maritime și în Turcia, asigurând sprijin în domeniul comunicațiilor pentru misiunea /de desfășurare a rachetelor/ Patriot. Toate aceste misiuni necesită nu doar o contribuție cu trupe ci, pentru a fi încununate de succes, trebuie să arate o națiune care se poate integra în structura NATO. România a făcut acest lucru cu foarte mult succes în toate zonele.

AGERPRES: România a fost în timpul războiului din Afganistan una dintre țările care au avut un rol substanțial în operațiunile din provinciile sudice ale țării, precum Zabul și Kandahar, confruntate cu lupte violente. Rolul de luptă al forțelor ISAF se va încheia la sfârșitul lui 2014. Cum credeți că poate fi folosită cel mai bine în viitoarele operațiuni ale NATO experiența acumulată în această perioadă de militarii români? Va fi o provocare pentru NATO ca întreg, și în special pentru dumneavoastră în calitate de comandant suprem al forțelor aliate din Europa, menținerea coeziunii și pregătirii de luptă după retragerea din Afganistan?
Philip Breedlove: Sprijinul României pentru operațiunile din Afganistan a fost și rămâne esențial. Soldații români au participat chiar de la început la Operațiunea "Enduring Freedom" și apoi la tranziția către misiunea ISAF (Forța Internațională de Asistență pentru Securitate). România este printre primele cinci națiuni din punctul de vedere al contribuției cu militari la operațiune, atingând peste 2.000 de militari la un moment dat. România s-a angajat, de asemenea, să contribuie cu instructori și alte forțe la Misiunea 'Resolute Support' post-2014 în Afganistan.

NATO a învățat atât de mult în timpul petrecut în Afganistan. Și, într-un moment în care facem tranziția de la ISAF la misiunea post-2014 în Afganistan, vom trece de la ceea ce eu numesc 'mobilizat', la 'pregătit'. Ceea ce ne va permite să menținem clar și integrat tot ceea ce am câștigat lucrând împreună este ilustrat elocvent de Inițiativa Forțelor Conectate (The Connected Forces Initiative, CFI).

CFI a fost un rezultat al summitului de la Chicago și reflectă trecerea NATO de la stadiul de desfășurare operațională, la cel de a fi pregătiți din punct de vedere operațional. CFI are multe componente, dar principalii trei piloni sunt restructurarea structurii de comandă a NATO și a organizării forțelor, menținerea unui concept echilibrat de instruire care pregătește Alianța să continue misiunile necesare și să fie gata pentru operațiuni de mare intensitate la scară largă și, respectiv, implementarea unui program de instruire sporit și extins. Acest ultim pilon include exerciții după un scenariu real și exerciții de comandament, într-un ciclu de trei ani care va implica membri NATO, parteneri și alte participări naționale. Implementarea CFI va completa și interoperabilitatea operațională cu partenerii noștri, ceea ce reprezintă principalul obiectiv al NATO în ceea ce privește cooperarea militară.

AGERPRES: Acordul Bilateral de Securitate între SUA și Afganistan nu a fost semnat încă, iar alegerile prezidențiale din această țară par cruciale pentru semnarea cât mai curând a BSA. Secretarul general al NATO, Anders Fogh Rasmussen, a declarat în decembrie anul trecut că fără a fi semnat BSA, Acordul privind statutul forțelor NATO nu poate fi finalizat. În scenariul cel mai grav cu putință, acela în care BSA nu va fi semnat după alegerile prezidențiale din Afganistan, care va duce la o retragere completă a trupelor, cum vor menține NATO și SUA progresele realizate în stabilizarea Afganistanului în peste un deceniu de conflict cu insurgenții talibani?
Philip Breedlove: Acordul Bilateral de Securitate trebuie semnat cât mai curând posibil. Acesta este esențial pentru Acordul privind statutul forțelor NATO. Suntem pregătiți și continuăm să planificăm misiunea 'Resolute Support' de a instrui, consilia și asista forțele de securitate după 2014. Fără un cadru legal nu vom avea o misiune în Afganistan după 2014. Suntem încă capabili să le asigurăm liderilor noștri politici flexibilitate pentru deciziile și opțiunile lor, dar la un anumit punct aceste opțiuni vor deveni foarte limitate.

AGERPRES: România a fost din momentul aderării la NATO un susținător permanent al politicii de extindere a Alianței Nord-Atlantice. Senatorul american John McCain a declarat recent că reacția Washingtonului la acțiunile Rusiei în Crimeea ar trebui să fie, printre altele, accelerarea aderării la NATO a R. Moldova și a Georgiei. Cum comentați această afirmație din punctul de vedere al NATO?
Philip Breedlove: Decizia de aderare a țărilor la NATO este una politică. În calitate de SACEUR, treaba mea este să mă concentrez asupra părții militare a Alianței și să asigur Consiliului Nord-Atlantic opțiuni militare. Las în seama liderilor noștri politici să evalueze viteza cu care națiunile sunt primite în NATO.

AGERPRES: România a fost aleasă pentru instalarea unei baze de tranzit pentru militarii americani și ai ISAF care se vor retrage în 2014 din Afganistan. Ați spune că baza Mihail Kogălniceanu a fost aleasă în acest scop exclusiv datorită poziționării sale geografice sau decizia reprezintă o recunoaștere a capacității operaționale a României și a importanței parteneriatului României cu SUA?
Philip Breedlove: Din punctul de vedere al NATO, suntem foarte recunoscători pentru faptul că România a propus oficial anul trecut tuturor națiunilor ISAF utilizarea bazei aeriene Mihail Kogălniceanu. Motivele pentru alegerea acesteia sunt atât geografice, cât și operaționale. Dat fiind numărul mic de noduri aeriene de tranzit disponibile pentru națiunile ISAF pentru deplasarea spre și dinspre Afganistan, un centru competent de tranzit strategic într-o țară NATO este un mare beneficiu. În ceea ce privește importanța parteneriatului cu SUA, aceasta este încă o dovadă a angajamentului României pentru securitatea regională și internațională.

AGERPRES: După venirea la putere a noului presedinte iranian Hassan Rouhani, a devenit evidentă o reducere a nivelului de tensiune al retoricii între SUA și Iran. Una dintre ipotezele menționate a fost aceea că dacă Republica Islamică și programul său nuclear nu vor mai reprezenta o amenințare, scutul antirachetă al NATO în Europa își va pierde principala menire. Estimați că acest lucru ar putea afecta nivelul implicării NATO în acest proiect, care va fi instalat în parte și pe teritoriul României?
Philip Breedlove: Capacitatea NATO de apărare împotriva rachetelor balistice (Ballistic Missile Defence, BMD) este o capacitate defensivă comprehensivă. NATO asigură infrastructura de comandă și control pentru asigurarea BMD în scopul apărării Alianței.

La summitul NATO din 2010 de la Lisabona, liderii NATO au arătat voința de a urmări sarcina centrală a Alianței, cea de apărare colectivă. În mai 2012, șefii de stat și de guvern din țările NATO au declarat, la summitul de la Chicago, că sistemul de apărare împotriva rachetelor balistice are capacitate provizorie de comandă și control. Această capacitate este un alt pas important în acoperirea BMD a NATO. Oferă maximum de acoperire cu mijloacele existente pentru apărarea populațiilor, teritoriilor și forțelor din sudul Europei împotriva unui atac cu rachete balistice.

Astăzi, știm că peste 30 de țări au sau încearcă să dobândească tehnologia rachetelor balistice care ar putea fi în cele din urmă folosită pentru a transporta nu doar focoase convenționale, ci și arme de distrugere în masă.

Alianța are responsabilitatea de a ține cont de acest lucru în cadrul misiunii sale de a-și apăra populațiile. Deci, sistemul NATO de apărare antirachetă nu este realizat din cauza unei anumite țări, ci pentru a apăra de o amenințare reală și în creștere, iar împotriva unei amenințări reale avem nevoie de o apărare reală.

AGERPRES: NATO a desfășurat recent avioane de recunoaștere AWACS deasupra României și Poloniei pentru a-și consolida capacitatea de monitorizare a crizei din Ucraina, decizie luată de ambasadorii statelor membre la recomandarea dumneavoastră. S-ar putea spune că această decizie a fost motivată și de un anumit grad de preocupare pentru securitatea României, statul NATO cu cea mai mare graniță cu Ucraina?
Philip Breedlove: NATO își reafirmă, cu certitudine, hotărârea de a apăra toate statele membre, un principiu central al Alianței. Consiliul Nord-Atlantic, concertat cu recomandarea mea, a decis la 10 martie să desfășoare avioane AWACS (Airborne Early Warning and Control Aircraft) de supraveghere deasupra Poloniei și României, în cadrul eforturilor Alianței de a monitoriza criza din Ucraina. Aceste rute sunt bine stabilite și sunt parcurse de la bazele aeriene din Geilenkirchen (Germania) și Waddington (Marea Britanie). Aceste zboruri de supraveghere cresc gradul de cunoaștere operațională a evenimentelor din Ucraina și au loc toate numai deasupra teritoriului Alianței.

AGERPRES: NATO a anunțat recent creșterea angajamentului față de conducerea civilă și militară a Ucrainei, revizuind în același timp cooperarea cu Rusia. Ce rol va juca România în acest proces de intensificare a cooperării cu Ucraina, ținând cont că e țară vecină cu aceasta?
Philip Breedlove: Lucrăm la stabilirea modurilor de a spori cooperarea cu Ucraina, iar rolul unor anumite state membre în acest proces va fi stabilit de conducerea politică și militară din aceste țări.

AGERPRES: Cum vedeți viitorul relațiilor NATO cu Rusia, luând în considerare faptul că Rusia a anexat Crimeea, după ce în acest teritoriu a avut loc un referendum considerat ilegal de marea parte a comunității internaționale?
Philip Breedlove: Pașii imediați recenți au fost suspendarea escortei maritime NATO-Rusia care era planificată pentru nava americană Cape Ray, care va neutraliza armele chimice ale Siriei. Asta nu va afecta distrugerea armelor chimice, totuși Rusia nu va fi implicată în operațiunea de escortă a navei americane.

De asemenea, Consiliul Nord-Atlantic a mai decis că nu vor mai avea loc pentru moment reuniuni cu Rusia la nivelul personalului civil sau militar, iar întreaga gamă a cooperării NATO-Rusia este în curs de revizuire. Totuși, dialogul politic va continua și miniștrii de externe din statele NATO vor decide asupra căii de urmat la reuniunea ministerială de la începutul lui aprilie.