Pe aceeași temă
Comisia Europeană menționează într-o scrisoare de răspuns la cea trimisă de ministrul suedez al afacerilor europene, Birgitta Ohlsson, că va acorda o atenție specială modului în care autoritățile române vor promova incluziunea romilor în perioada de programare 2014-2020, în contextul în care în prezent este în faza finală a observațiilor sale la prioritățile de investiții ale României din Acordul de Parteneriat, informeaza Agerpres.
Totuși, CE nu face nicio referire la așa-numitul "task-force" solicitat de ministrul suedez pentru a ajuta România să absoarbă mai multe fonduri UE pentru incluziunea romilor și asigură Suedia de angajamentul țării noastre în domeniu, dovedit de reprezentarea la cel mai înalt nivel la ultimul summit dedicat romilor.
Comisarii europeni pentru justiție și drepturi fundamentale, Viviane Reding, ocuparea forței de muncă și incluziunea socială, Laszlo Andor, și politică regională, Johannes Hahn, au răspuns scrisorii ministrului suedez pentru afaceri europene, Birgitta Ohlsson, într-o scrisoare comună, datată 15 aprilie.
În scrisoare, cei trei oficiali europeni de rang înalt atrag atenția că raportul din 2014 privind implementarea cadrului UE pentru strategiile naționale privind incluziunea romilor arată primele semne de îmbunătățire în domeniu în Europa. Comisarii europeni admit faptul că modul în care sunt folosite fondurile UE este un important factor de succes pentru integrarea romilor și precizează că executivul comunitar lucrează "intensiv" cu guvernul român pentru a crește rata de absorbție a fondurilor europene.
"De exemplu a organizat mai multe întâlniri cu actorii implicați în domeniu — ONG-uri pentru romi, organizații internaționale, guvernul român și autorități locale — în scopul de a construi parteneriate și a stimula proiecte comune, în beneficiul populației rome", se menționează în scrisoare, conform unor extrase puse la dispoziția AGERPRES de Jonathan Todd, purtătorul de cuvânt al comisarului european pentru ocuparea forței de muncă, Laszlo Andor. De fapt, se notează în textul citat, în România capacitatea de absorbție pentru Fondul Social European a crescut semnificativ în 2013, de la 12,6% în ianuarie, la circa 30% în decembrie.
CE reamintește și faptul că în 2010 și-a modificat reglementările financiare pentru a permite ca fondurile UE să fie folosite pentru investiții în locuințe pentru comunitățile marginalizate, precum cea romă. În același timp, precizează executivul comunitar, în următoarea perioadă financiară statele membre trebuie să utilizeze 20% din FSE pentru proiecte de incluziune socială.
CE "reamintește că asigură orientare statelor membre privind modul în care să utilizeze cel mai bine fondurile UE pentru incluziunea romilor bilateral, dar și prin mecanisme transnaționale de cooperare, inclusiv prin Rețeaua de Învățare a FSE în care România este membră." Executivul comunitar precizează și faptul că este acum în faza de finalizare a observațiilor sale la prioritățile de investiții ale României din Acordul de Parteneriat pentru următorii șapte ani. "Comisia va acorda o atenție specială modului în care autoritățile române intenționează să promoveze incluziunea romilor în societate, răspunzând nevoilor lor speciale", se menționează în scrisoare.
Cei trei comisari europeni atrag atenția și asupra faptului că executivul comunitar monitorizează îndeaproape progresul realizat în integrarea romilor și utilizarea fondurilor UE în cadrul Semestrului European, precizând că prioritățile semnalate în Recomandările specifice fiecărei țări devin priorități de finanțare.
Nu în ultimul rând, CE "subliniază că pentru a fi eficient, sprijinul financiar trebuie susținut de angajament politic la cel mai înalt nivel". "Prezența președintelui Băsescu și a ministrului muncii și afacerilor sociale /Rovana Plumb — n.r./ la recentul summit dedicat incluziunii romilor, organizat de Comisia Europeană la 4 aprilie, reflectă angajamentul țării pentru incluziunea romilor", se mai menționează în scrisoare.
Ministrul suedez al afacerilor europene, Birgitta Ohlsson, și-a exprimat dezamăgirea într-un interviu publicat marți în cotidianul austriac "Der Standard" în legătură cu faptul că guvernul român nu manifestă voința de a coopera la nivel european în problematica romilor.
Întrebată de ce blochează, în opinia sa, România crearea unui 'task-force' cu privire la romi, Brigitta Ohlsson a enumerat mai multe motive: lipsa de voință politică, slaba capacitate administrativă de folosire eficientă a fondurilor UE, faptul că România este unul dintre cele mai sărace state din Uniune. Nu în ultimul rând, ea a menționat 'orgoliul', din cauza căruia românii nu permit intrarea în țară a observatorilor străini pentru acest domeniu.
Ministrul a subliniat că nu va renunța la ideea creării respectivului grup de lucru și și-a exprimat speranța că guvernul român își va schimba opinia în legătură cu acest subiect. Birgitta Ohlsson a menționat că a văzut 'prea multe' tabere de romi cu condiții precare, în diferite țări, și a susținut că 'este de neacceptat într-o societate modernă faptul că niște copii sunt nevoiți să caute de mâncare în gunoi'.
Birgitta Ohlsson a mai declarat în interviu că discriminarea romilor nu este un fenomen românesc, fiind întâlnit în mai multe state ale UE, inclusiv Franța sau Ungaria. 'Chiar și în Suedia avem o istorie sumbră în acest sens', a recunoscut ministrul.
