Pe aceeași temă
Secretarul general al Consiliului Europei, Thorbjorn Jagland, a anunţat, prin intermediul unui comunicat remis Agerpres, că experţi juridici ai organizaţiei examinează un amendament adoptat în această săptămână de Parlamentul României care "ar putea face mai dificilă misiunea procurorilor" în investigarea parlamentarilor suspecţi de infracţiuni sau conflicte de interese. Presedintele Camerei Deputatilor, Valeriu Zgonea, a declarat ca saptamina viitoare are programata o intilnire cu Thorbjorn Jagland pe acest subiect.
"Sunt îngrijorat că această modificare ar putea merge prea departe în protejarea parlamentarilor în cazul urmăririi penale", se precizează în document, specificându-se faptul că "este la latitudinea fiecărei ţări de a adopta propriile norme privind imunitatea parlamentară".
Secretarul general al Consiliului Europei precizează faptul că "imunitatea nu poate fi acordată" pentru cazurile în care parlamentarii săvârşesc infracţiuni de drept comun.
"Imunitatea poate fi necesară, de exemplu, pentru a proteja libertatea de exprimare a membrilor Parlamentului. În cazul în care imunitatea merge dincolo de declaraţiile făcute în Parlament, trebuie să existe proceduri de ridicare a imunităţii, care să fie transparente şi să nu se aplice selectiv", a precizat Thorbjorn Jagland.
Secretarul general al CE mai spune că a trimis o scrisoare conducerii Parlamentului, prin care oferă sprijinul juridic al experţilor instituţiei. "Experţii noştri vor face o evaluare pentru a stabili dacă modificarea este în conformitate cu standardele Consiliului Europei", a spus Thorbjorn Jagland
Zgonea se duce la Bruxelles sa explice
Președintele Camerei Deputaţilor, Valeriu Zgonea, a anunțat că se va întâlni, săptămâna viitoare, cu secretarul general al Consiliului Europei (CE), Thorbjorn Jagland, pentru a discuta pe această temă.
Aflat la Iași, alături de premierul Victor Ponta și de președintele Senatului, Crin Antonescu, Zgonea a spus că declaraţiile făcute de oficialii CE cu privire la imunitatea senatorilor şi deputaţilor reprezintă o neînţelegere.
"Am programat o întâlnire cu secretarul general săptămâna viitoare la Bruxelles", a spus Zgonea, conform Agerpres. "Le-am explicat mot-a-mot că nu se poate ca printr-o lege organică dintr-un stat democratic european să poţi să extinzi imunitatea prevăzută în Constituţie".
El a mai spus că a cerut Consiliului Europei să nu difuzeze un comunicat de presă pe această temă.
Vinovata, agentia Reuters
Atât Zgonea, cât și premierul Victor Ponta, prezent alături de el la conferință, par să considere că vina ar aparține agenției de presă Reuters, care a publicat un comentariu critic pe această temă.
"Am vorbit cu domnia sa (cu Thorbjorn Jagland - n.r.), i-am explicat care este situaţia, agenţia Reuters a deformat adevărul. Eu am transmis şi editorului-şef de la agenţia Reuters punctul nostru de vedere, al Parlamentului României", a declarat Zgonea. "Da, măi", l-a întrerupt Ponta, "dar nu trebuia să fie adevărat, trebuia să fie știre".
Reuters: Parlamentul român îşi sporeşte imunitatea în faţa legii, spre nemulţumirea Comisiei Europene
Parlamentarii din România au votat, marţi, cu o majoritate covârşitoare în favoarea întăririi imunităţii lor în faţa justiţiei, o decizie care ar putea deranja Comisia Europeană, exasperată deja de eforturile ezitante ale României în combaterea corupţiei la nivel înalt, comentează Reuters.
Membrii Parlamentului au aprobat o lege care le reglementează activitatea, reducând sumele alocate pentru cazare şi transport, dar îngreunând anchetele procurorilor asupra corupţiei şi conflictului de interese.
Partenerii României din Uniunea Europeană monitorizează îndeaproape sistemul de justiţie, iar anul trecut şi-au exprimat îngrijorări în legătură cu statul de drept atunci când alianţa de stânga de la guvernare a încercat să-l demită pe preşedintele ţării.
UE a ţinut de asemenea România în afara spaţiului Schengen de liberă circulaţie, reaminteşte Reuters.
Procurorii români au nevoie de aprobarea Parlamentului pentru a deschide anchete penale împotriva parlamentarilor.
Conform reglementărilor precedente, comisiile juridice din Parlament evaluau solicitările şi ofereau un aviz consultativ de aprobare sau respingere, după care urma votul obligatoriu din plen.Prin schimbările aprobate marţi, Parlamentul nu va mai vota în cazul în care comisiile vor respinge solicitările procurorilor.
"Asta înseamnă că acele solicitări ale procurorilor care sunt respinse nu vor mai vedea niciodată lumina zilei', a spus Laura Ştefan, specialist juridic în cadrul think-tank-ului Expert Forum. 'Acest proces va fi cel mai probabil blocat în comisii', a adăugat ea.
O altă schimbare aprobată de parlamentari slăbeşte puterile Agenţiei Naţionale de Integritate (ANI), organizaţie anticorupţie creată după aderarea României la UE în 2007 pentru a ancheta averea şi potenţialele conflicte de interese în rândul politicienilor, precizează Reuters, adăugând că activitatea agenţiei a fost salutată la Bruxelles.
ANI a descoperit că 42 de parlamentari s-au aflat în conflict de interese sau au acumulat averi nejustificate între 2008 şi 2012.
Aleşii care au acumulat averi nejustificate sau se află în conflict de interese îşi pierdeau automat locul dacă nu puteau oferi dovezi către ANI. Acum, parlamentarii îşi pot menţine postul până la o decizie finală a unei instanţe în cazul lor, ceea ce, în sistemul juridic greoi din România, ar putea dura ani, mai scrie Reuters.
"Mă aştept ca aceste schimbări să fie fi evidenţiate în raportul Comisiei Europene (privind monitorizarea justiţiei) şi ca aderarea noastră la Schengen să fi amânată pentru mult timp", a spus Sergiu Mişcoiu, analist al think-tank-ului CESPRI. "Apoi există riscuri pentru încrederea şi credibilitatea României în interiorul Uniunii Europene, care sunt deja la un nivel foarte scăzut, şi acest lucru ar putea afecta investiţiile", a declarat Mişcoiu.
La şase ani de la aderarea la UE, România a înregistrat progrese limitate în reformarea economiei dominate de stat şi în lupta împotriva corupţiei extrem de răspândite, notează agenţia de ştiri.
Precedentele rapoarte de monitorizare în justiţie au criticat Parlamentul pentru că a încercat să obstrucţioneze anchetele penale. Între 2006 şi 2012, procurorii anticorupţie au trimis în judecată 23 de parlamentari şi 15 miniştri şi secretari de stat.
