Pe aceeași temă
Desi presedintele Traian Basescu a afirmat, miercuri, in fata Parlamentului, ca politicienii romani au datoria de a gasi "solutii pentru ca undeva in jurul datei de 1 iunie sa reintregim salariile bugetarilor", experti BNR si FMI arata ca nu exista solutii concrete. La randul sau, premierul Ungureanu a afirmat, luni seara, ca doreste reducerea cu 3-5% a CAS-ului pentru angajat si, poate, pentru angajator.
Cresterea salariilor bugetarilor este posibila atata timp cat nu se incalca Legea Responsabilitatii Fiscal Bugetare, sustine Ionut Dumitru, presedintele Consiliului Fiscal, insa economistul-sef al BNR arata ca salariilor bugetare nu pot creste daca se reduce CAS-ul, in timp ce consilierul guvernatorului BNR aduce contraargumente, explicand ca acest lucru se poate fiindca economia a crescut cu cateva procente.
Legile contrazic sperantele
Potrivit presedintelui Consiliului Fiscal, Ionut Dumitru, Legea Responsabilitatii Fiscal Bugetare arata clar, la articolul 9, ca nu se pot promova acte normative cu mai putin de 180 de zile inainte de expirarea mandatului Guvernului, in conformitate cu art. 110 alin. (1) din Constituţia Romaniei, republicata, care conduc la cresterea cheltuielilor de personal sau a pensiilor in sectorul bugetar, informeaza Hotnews.
In adaos, prin Legea salarizarii personalului bugetar, statul e obligat sa se incadreze intr-un plafon de 7,88% al cheltuielilor de personal in PIB, astfel incat sperantele date de presedintele Basescu sau de premierul Ungureanu s-ar putea adeveri separat, nu impreuna.
Potrivit datelor Hotnews, Legea salarizarii mai stipuleaza ca se pot stabili majorari salariale anuale (in conditiile respectarii Legii Responsabilitatii, adica nu cu mai putin de 6 luni inainte de alegeri), astfel incat ponderea in Produsul Intern Brut (PIB) prognozat a cheltuielilor de personal aferente personalului din sectorul bugetar sa se reduca progresiv, de la 8,16% in anul 2011, la 7,88% in anul 2012, la 7,58% in anul 2013, la 7,34% in anul 2014 s.a.m.d.
Momentan, cheltuielile de personal sunt la circa 7,4% din PIB-ul estimat pentru 2012.
Economistul sef al BNR: Fie majorarea cu cateva procente a salariilor, fie reducerea CAS-ului, insa, nu concomitent
Valentin Zalea, economistul sef al BNR, a argumentat de ce majorarea salariilor si reducerea CAS-ului nu se pot face concomitent, in afara de interzicerea acestui lucru de catre legi.
"Daca vor fi rezultate financiare bune in primele luni ale anului, atunci se va pune problema fie a majorarii cu cateva procente a salariilor, fie alternativ, si nu concomitent, a reducerii CAS-ului. Intrucat reducerea CAS-ului produce locuri de munca, sigur ca, ca si economisti, solutia preferabila ar fi aceasta de reducere a CAS-ului decat de crestere a salariilor. Normal ca, cei care decid, pot avea alte preferinte", a precizat Lazea.
In ceea ce priveste rezultatele financiare bune, ultimul raport de evaluare al Fondului Monetar International (FMI), din decembrie 2011, arata ca "Avem sectoare ale economiei in care activitatea este foarte slaba si nu permite cresterea salariilor."
"In domenii precum agricultura, unde productivitatea este foarte scazuta, trebuie sa luam masuri pentru a reglementa si a imbunatati aceste sectoare, in special in ceea ce priveste veniturile. Fara investitii, productivitatea nu poate creste si fara productivitate nu putem vorbi de salarii marite", a precizat atunci Jeffrey Franks cu ocazia prezentarii Raportului echipei la ultima evaluare.
In cursul anului 2012, daca se va crea spatiul fiscal in urma unor conditii de finantare si macroeconomice mai favorabile, s-ar putea reanalizat inghetarea salariilor si pensiilor din sectorul public si continuarea reducerilor de numar de locuri de munca din sectorul public.
Raportul recomanda majorari modeste ale salariilor si pensiilor angajatilor din sectorul public numai daca situatia bugetara o va permite.
Lucian Croitoru: Cresterea salariilor poate sustine consumul
Consilierul guvernatorului BNR, Lucian Croitoru, contrazice expertiza colegului sau de la BNR, afirmand ca "Majorarea salariilor, prin cresterea directa sau reducerea contributiilor de asigurari sociale, poate fi benefica, intrucat va sustine consumul, componenta cu cea mai slaba revenire anul trecut, dar numai in conditiile in care Guvernul va gasi resursele financiare necesare".
Economia a crescut in 2011 cu mai mult de 2%, a apreciat Croitoru, ceea ce a dus la constituirea unui spatiu fiscal, dar ramane la parerea ca aparatul bugetar nu a fost suficient restructurat si isi mentine estimarea ca surplusul de personal s-a situat la 400 - 500.000 de salariati, din care au fost disponibilizati mai putin de jumatate.
"Sunt consecvent cu ceea ce am anticipat la momentul taierii salariilor bugetarilor, ca o reversare completa a acelei reduceri nu va putea avea loc mai devreme de 18-24 de luni, ceea ce inseamna jumatatea acestui an", a continuat Lucian Croitoru, citat de Wall-Street.ro.
Oficialul BNR spune ca Executivul poate creste salariile bugetarilor atat prin reducerea CAS la angajat, cat si prin majorari directe, dar a evitat sa se pronunte daca bugetul poate sustine o acoperire integrala a diferentei ramase intre salariile actuale ale bugetarilor si nivelul salarial din iulie 2010.
O majorare salariala directa cu 16%, pentru a intregi reducerea de 25% efectuata in iulie 2010 dupa majorarea salariala cu 15%, ar insemna o cheltuiala suplimentara de personal de peste 3 miliarde de lei in acest an, adica o crestere anuala cu 6,4 miliarde lei, pornind de la o anvelopa salariala de 39,8 miliarde lei, nivel inscris in bugetul aprobat pe 2012.
In varianta unei reduceri cu 3 puncte procentuale a CAS-ului platit de angajati, varianta propusa de Ungureanu, salariile bugetarilor ar urca automat cu aproximativ 4,5%, iar majorarea directa pentru recuperarea integrala s-ar limita la 11%.
In acest caz, pe sectorul bugetar scaderea de venit la bugetul CAS ar fi acoperita integral.
Croitoru a mai aratat ca reintregirea salariilor bugetarilor va trebui facuta in conditiile in care in luna ianuarie a fost colectat la buget un excedent fata de veniturile planificate, insa in februarie a fost un minus de doua ori mai mare decat excedentul din luna precedenta. Potrivit presedintelui, si in martie este posibil un minus in colectarea veniturilor la buget, dar acesta se datoreaza conjuctural situatiei meteorologice din luna februarie.
Totodata, el s-a declarat convins ca majoritatea parlamentara, impreuna cu Guvernul, premierul, ministrul de finante, dar poate si opozitia, vor putea gasi resurse in buget pentru acest obiectiv.
UDMR: Vom discuta in aprilie daca sustinem reducerea CAS sau majorarea pensiilor si salariilor
Potrivit ministrului Mediului, Laszlo Borbely, coaliţia va discuta, la inceputul lunii aprilie, daca e oportună scăderea CAS, sau creşterea salariilor şi pensiilor, decizia depinzând de rezultatele economice ale primului trimestru.
"Vom discuta aceste probleme atunci când avem datele primului trimestru. La începutul lunii aprilie. Atunci vom discuta în funcţie de cifrele primului trimestru, aceasta este decizia în coaliţie”, a afirmat Borbely, citat de EVZ.ro.
La rândul său, Dan Suciu, purtătorul de cuvânt al guvernului, a declarat marţi, după şedinţa de guvern, că va urma o analiză a scăderii CAS cu 3 până la 5 procente, dar toate vor fi raportate la conjunctura economică europeană.
„Totul depinde de datele primului trimestru şi de situaţia conjuncturală a economiei europene în care suntem şi noi parte.(...) E foarte importantă evaluarea din primul trimestru”, a explicat Suciu.
Bugetul pe 2012 a fost construit pe un deficit de 1,9% din PIB, iar in acordul cu FMI este mentionata o valoare nominala pe cash de 12,2 miliarde lei, echivalentul a 2,1% din PIB (incluzand probabil si Programul National de Dezvoltare al Infrastructurii).
Romania s-a angajat in fata Comisiei Europene sa reduca in acest an deficitul bugetar calculat dupa regulile ESA 95 la sub 3% din PIB.
In 2011, tinta de deficit bugetar a fost de 4,4% din PIB, iar din executie a rezultat un nivel de 23,8 miliarde lei, echivalentul a 4,12% din PIB-ul anuntat recent de Institutul National de Statistica, de 578 de miliarde lei.
