Pe aceeași temă
Croaţia a semnat, vineri, Tratatul de aderare la Uniunea Europeana (UE) prin care urmează să devină, la 1 iulie 2013, a 28-a ţară membră UE.
Momentul festiv al semnării tratatului vine la câteva ore după un eşec al liderilor celor 27 de state membre de a ajunge la un acord pe schimbarea regulilor fundamentale ale UE vitale pentru salvarea monedei euro. După o lungă noapte de negocieri la Bruxelles, liderii europeni au semnat Tratatul de aderare împreună cu prim-ministrul croat în exerciţiu Jadranka Kosor şi preşedintele Ivo Josipovici.
"Felicitări! Croaţia, bun venit în Uniunea Europeană", a declarat, la scurt timp după semnare, preşedintele Comisiei Europene, Jose Barroso.
Până în iulie 2013, croaţii vor supune la referendum Tratatul, pentru a fi aprobat, iar statele membre UE vor ratifica documentul, relatează RTE.
"Sunteţi bineveniţi în familia europeană", a declarat şi preşedintele UE Herman Van Rompuy către liderii croaţi, menţionând că acesta este "doar începutul drumului pentru Croaţia".
"Înainte de data aderării, reformele trebuie continuate", a subliniat acesta.
Preşedintele croat, care participă pentru prima dată la un summit european, în calitate de observator, a declarat că este un eveniment istoric comparabil numai cu declararea independenţei ţării.
"Asistăm la un eveniment istoric care poate fi comparat din punct de vedere al importanţei pentru poporul croat numai cu declararea independenţei", a afirmat preşedintele croat, citat de Mediafax.
Semnarea tratatului îndeplineşte o veche dorinţă naţională, dar entuziasmul populaţiei faţă de Europa s-a estompat în contextul crizei economice mondiale care a lovit dur ţara. Referendumul de ratificare va fi organizat la inceputul lui 2012, la 21 de ani de la proclamarea independenţei Croaţiei.
Aderare fără monitorizare
Croaţia a primit, în vara acestui an, undă verde pentru intrarea în UE, după ce a încheiat negocierile de aderare fără necesitatea unui Mecanism de Cooperare şi Verificare (MCV). Negocierile de aderare s-au desfăşutat într-un timp îndelungat, din cauza reformelor cerute de Bruxelles în domeniul justiţiei, luptei împotriva corupţiei, dar şi din cauza crimelor de război şi a cooperării cu Tribunalul Penal Internaţional.
Comisia nu a vrut să mai repete experienţa negocierilor cu România şi Bulgaria, care au fost acceptate ca state membre în condiţiile în care nu atinseseră în totalitate standardele necesare, iar MCV a generat doar progrese parţiale.
Discuţiile din vară privind reformarea sistemului judiciar croat, un domeniu foarte sensibil, însă, au reprezentat un succes, a spus în acea perioadă preşedintele Barroso.
"Comisia Europeană a propus să se încheie ultimele patru capitole în negocierile de aderare ale Croaţiei. Astăzi este o zi istorică pentru Croaţia şi Uniunea Europeana", a mai spus Barroso, citat de BBC.
La rândul său, comisarul european Viviane Reding a declarat că "Nu aş fi crezut în urmă cu un an că Croaţia va putea adera la UE. Însă în decurs de un an, reforma sistemului judiciar a fost completată, într-o manieră ireversibilă".
Chiar dacă ţara este pregatită pentru aderare, cum au spus, la începutul acestei luni, deputaţii europeni, trebuie să abordeze provocările încă existente, precum continuarea luptei împotriva corupţiei şi crimei organizate, să intensifice eforturile de condamnare a criminalilor de război, să pună în aplicare recomandările Tribunalului Penal Internaţional pentru fosta Iugoslavie şi să încurajeze întoarcerea refugiaţilor de război, în special a celor sârbi.
Însă, asumându-şi consecinţele aderării pripite a Bulgariei şi României, UE va pune în practică de această dată un sistem de supraveghere pentru a se asigura că Zagrebul va continua reformele până în iulie 2013.
Comisia Europeană va întocmi rapoarte asupra aplicării reformelor din sistemul judiciar, concurenţa şi lupta împotriva crimei organizate şi a corupţiei.
Dacă Zagrebul îşi va diminua eforturile, Executivul european îi poate adresa scrisori de avertisment ce pot fi urmate de eventuale sancţiuni decise de cele 27 de ţări membre (spre exemplu îngheţarea fondurilor europene).
Iniţial, Tratatul de aderare ar fi trebuit semnat la Varşovia, pe 19 decembrie, însă, din cauza recentelor transformări politico-economice din zona euro, ceremonia a fost inclusă pe agenda summit-ului liderilor UE de la Bruxelles.
La 17 septembrie, premierul polonez Donald Tusk, a cărui ţară exercită preşedinţia semestrială prin rotaţie a UE, i-a remis omologului sau croat, Jadranka Kosor, proiectul Tratatului de aderare a Croaţiei la blocul european.
Croaţia a încheiat la 30 iunie negocierile de aderare începute în 2005. Va fi a doua ţară ex-iugoslava, după Slovenia, care se va alatura UE. Alte doua ţări ale fostei federaţii, Muntenegru şi Macedonia, sunt, în prezent, candidate la aderare.
La rândul său, Serbia ar putea să înceapă discuţiile de aderare anul viitor, după arestarea, în vara acestui an, a fostului şef al armatei sârbilor bosniaci Ratko Mladici, privind crimele de război, acesta fiind cel mai mare obstacol de care se lovea Belgradul în încerarea de a aderara la UE.
