Curtea de Conturi scrie cartea neagră a guvernului Ponta

Silvia Simion | 08.12.2015

Pe aceeași temă

Pe parcursul lui 2014, fondul de rezervă aflat la dispoziţia primului ministru a crescut de aproape 15 ori, se arată într-un raport al Curții de Conturi. Metoda suplimentărilor: 80 de ordonanţe de urgenţă.

 

De ani și ani, Curtea de Conturi ara­tă, prin rapoartele sale, ne­re­gulile din cheltuirea banului pu­blic. De foarte puține ori, însă, aces­te rapoarte au declanșat do­sare penale din partea par­che­te­lor, după cum reiese dintr-un ra­port al Curții de Conturi cu pri­vire la situația sesizărilor trans­mi­se Ministerului Public în pe­ri­oa­da 2008-2013 și care depășesc va­loarea de 500.000 de euro pre­ju­diciu pentru fiecare sesizare în par­te.

 

La numai o lună după ce Victor Pon­ta a demisionat din funcția de prim-ministru, Curtea de Con­turi publică un raport pe anul 2014 care demolează și ultimii piloni de rezistență ai „celui mai cinstit guvern“. Fondul de re­zer­vă aflat la dispoziția primului mi­nistru a fost pus, în fapt, la dis­poziția interesului electoral al can­didatului la președinție Victor Pon­ta, după ce fusese umflat de aproape 15 ori.

http://revista22.ro/files/news/manset/default/desen-silvia-simion1342.jpg

Fondul de rezervă al premierului, sac fără fund

 

Acest fond de rezervă se află la dis­poziția guvernului pentru a asigura, prin semnătura primului ministru, finanțarea unor chel­tuieli urgente sau neprevăzute, cum ar fi calamități naturale sau catastrofe umanitare. Curtea de Conturi arată însă că, „prin ho­tărârile de guvern prin care au fost alocate sume de la fondul de rezervă la dispoziția guver­nului în anul 2014, pentru o ma­re parte din cheltuieli nu sunt în­deplinite condițiile de a fi în­ca­drate în categoria urgențe sau neprevăzute apărute în timpul exercițiului bugetar“.

 

La începutul anului 2014, prin Legea bugetului de stat, fondul de rezervă avea alocată o sumă de 161.269.000 de lei, iar până la finalul anului 2014, suma a ajuns la 2.340.670.000 de lei (fiind su­plimentat cu 1.040.100.000 de lei prin cele două rectificări bu­ge­tare și cu 1.139.301.000 de lei po­trivit Legii nr. 500/2002 privind finanțele publice), se arată în ra­portul Curții de Conturi. Metoda suplimentărilor: 80 de ordonanţe de urgenţă.

 

Victor Ponta nu este însă singurul prim-ministru care a recurs la aceste practici. În perioada 2007–2008, Tăriceanu conducea un guvern minoritar PNL, sus­ținut în parlament de PSD. Victor Ponta a făcut trimitere la cotele din PIB cheltuite de către Tă­ri­cea­nu, cuprinse între 0,5 și 1,76%, în timp ce fondul de rezervă cheltuit de premierul PSD ar fi atins 0,26% din PIB în 2012. Totuși, în perioada prezentată de Ponta, Produsul Intern Brut, la care sunt raportate procentual alo­cările de bani, a urcat cons­tant, de la 288 miliarde de lei în 2005 la 639 miliarde de lei în 2013.

 

Emil Boc, în perioada de criză eco­nomică, a uzat și el în exces de ordonanţe de urgenţă - 65 în 2009 - prin care a mărit fondul de rezervă - de 20 de ori în acest in­terval - și de 16 ori în 2010.

 

Unde s-au constatat cele mai mari nereguli

 

Curtea de Conturi a constatat nereguli la Ministerul Finanţelor, privind despăgubirile acordate de Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților (de­fi­cienţe în evidenţa contabilă la nivelul MFP a sumelor decontate de CEC), date inexacte privind ANAF (abateri referitoare la exac­titatea şi realitatea datelor reflec­tate în situaţiile financiare cen­tralizate ale MFP şi nereguli pri­vind programul anual al achi­zi­ţiilor publice) şi cheltuieli cu stu­dii de fezabilitate pentru inves­ti­ţii neconcretizate (în valoare to­tală de 140,15 milioane de lei).

Cum procedează alții în comparație cu noi

În practica internaţională, fondul de rezervă are o limită stabilită de parlament, care trebuie informat regulat de către guvern despre cuantumul şi destinaţia cheltuielilor angajate. FMI recomandă condiţionalităţi ferme privind accesul la fondul de rezervă, natura cheltuielilor, frecvenţa raportării către Legislativ a gradului de utilizare, se arată în Raportul Consiliului Fiscal pentru anul 2011.

Potrivit Curții de Conturi, ANRP ar fi făcut 30 de plăți pentru ti­tluri de despăgubire. Deși ulte­rior a cerut anularea acestora, beneficiarii au primit banii, în­tru­cât Autoritatea ar fi cerut Mi­nis­terului de Finanțe ca sumele res­pective să nu mai fie plătite, du­pă ce beneficiarii ar fi primit su­mele respective de bani. „Dintre cele 30 de titluri de plată, în evi­dența contabilă a Finanțelor nu erau înregistrate în debitori di­verși un număr de 15 titluri de pla­tă pentru suma totală de 389.178,36 lei“, arată Curtea.

 

Ca exemplu, raportul Curții de Conturi face o comparaţie din care rezultă o diferenţă de 11.055.356 de lei între valoarea es­timată prin raportul de eva­luare a unei proprietăți şi plătită de la bugetul statului drept des­păgubire (11.832.146 de lei) şi va­loarea care ar fi rezultat dacă s-ar fi utilizat preţul practicat la mo­mentul respectiv în tranzacţii efec­tuate (776.790 de lei, res­pec­tiv 2.055 m.p. x 378 de euro/m.p.). „Evaluarea“, au constatat cei de la Curtea de Conturi, nu în­seam­nă prețuri practicate în mod real pe piață, ci prețurile apărute în anunțurile de vânzare, astfel că s-au obţinut valori care depăşesc cu mult valorile care s-ar fi ob­ţi­nut dacă s-ar fi utilizat preţurile practicate de către notari în tran­zac­ţii efectuate. Doar din trei ast­fel de titluri de conversie supra­evaluate, Curtea de Conturi cons­tată că ANRP a plătit peste 12 mi­lioane de lei.

 

De asemenea, Curtea de Conturi constată că 30 de instituții au în administrare 3.548 de bunuri (clă­diri și terenuri) din pa­tri­moniul public al statului care nu sunt înregistrate în evidența con­ta­bilă, iar alte 1.711 sunt în­re­gistrate simbolic, cu valoarea de 1 leu. Printre aceste 30 de ins­ti­tu­ții se numără Secretariatul Ge­ne­ral al Guvernului (2.921 de bu­nuri), Ministerul Agriculturii și Dez­voltării Rurale (471 de bu­nuri), Ministerul Afacerilor Inter­ne (364 de bunuri), Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor (332 de bunuri), Ministerul Eco­nomiei, Comerțului și Turis­mu­lui (242 de bunuri), Ministerul Transporturilor (222 de bunuri), Ministerul Tineretului și Spor­tului (170 de bunuri), Ministerul Sănătății (130 de bunuri) și Mi­nisterul Educației și Cercetării Științifice (116 de bunuri). Va­loa­rea abaterii este de 36.622.530.579 de lei.

 

Patriarhia Română a cheltuit ne­justificat, conform Curții de Con­turi, aproape 3 milioane de lei, aju­tor acordat de Secretariatul de Stat pentru Culte în vederea organizării evenimentelor de co­memorare a 300 de ani de la mar­tiriul Brâncovenilor. Documen­te­le justificative ale cheltuielor fă­cute de Patriarhie pentru ma­ni­festările din cadrul Anului Brân­coveanu au nereguli sau date insuficiente, se arată în raportul Curții de Conturi.

Rapoartele Curții, sursă și nu prea pentru anchete penale

Câteva dintre sesizările Curţii de Conturi au generat dosare penale. Baronul de Constanța Nicușor Constantinescu a fost acuzat de abuz în serviciu pentru că a refuzat să se supună controlului Curții. Un alt caz, Institutul Național de Statistică, plângere penală vizând plata repetată a unor softuri pentru alegerile din 2012 și renovarea, din bani publici, a unor spații destinate petrecerilor.

La Ministerul Agriculturii şi Dez­voltării Rurale, Curtea de Con­turi a constatat abateri de la le­ga­litate şi regularitate care au pro­dus prejudicii estimate la o va­loa­re totală de 1,74 milioane de lei. Aceeași sumă o găsește și la Mi­nisterul Transporturilor, Curtea de Conturi imputând efectuarea de plăţi fără documente jus­ti­fi­ca­tive, nerestituirea transferurilor nejustificate primite de la bugetul de stat de către companiile de­ţi­nute de Ministerul Trans­por­tu­ri­lor şi plăţi nelegale de natura chel­tuielilor de personal, la Au­to­ri­tatea Feroviară Română, în su­mă de 6,39 de milioane de lei.

 

Ministerului Economiei, Co­mer­ţului şi Turismului i se impută nepreluarea unor bunuri atri­buite la înfiinţare, nereflectarea în situaţiile financiare a acţiunilor deţinute ca aport al statului ro­mân la capitalul social al unui nu­măr de 16 firme din turism și acor­darea a peste 500.000 de lei ajutor minimis unor firme care nu îndeplineau condiţiile legale și pentru mediatizarea unui târg internaţional, fără a avea la bază documente justificative.

 

Destinații colorate politic din bani publici incolori

 

Raportul Curții de Conturi arată că guvernul a emis 80 de acte normative în anul 2014 pentru alocări din acest fond de rezervă, din care jumătate de miliard de lei pentru bugetele locale și un miliard și jumătate de lei pentru principalii ordonatori de credite ai bugetului de stat, printre cele mai norocoase fiind Ministerul Dezvoltării, condus de Liviu Drag­nea. Acestuia i-au fost re­par­tizate săptămânal sume de bani pentru primării, în vederea plății datoriilor şi încălzirii în sezonul rece.

 

La sfârșitul lui octombrie 2014, cu numai câteva săptămâni îna­intea alegerilor prezidențiale în care Victor Ponta era candidat, premierul Victor Ponta aloca 3 mi­lioane de lei pentru biserici din diaspora (Madrid și Bar­ce­lona), unde simțea că pierde te­ren important. A acordat un mi­lion de lei unei mânăstiri din Gorj, județul în care a fost ales deputat, după ce în vară alocase 6 milioane de lei pentru alte două lăcașuri de cult din același județ.

 

Județul Sibiu nu a beneficiat de ni­­ciun leu din fondul de rezervă, în schimb județul Gorj a primit, numai din defalcarea TVA, peste 8 milioane și jumătate de lei, iar ju­dețele Hunedoara – 16 milioane și Vâlcea – peste 13 milioane de lei.

 

La sfârșitul lunii decembrie a anu­lui 2014, Victor Ponta a împărțit tot ce mai rămăsese în fondul de rezervă bisericii și primarilor „buni“. De exemplu, Lia Olguța Va­silescu, primarul PSD al Cra­io­vei, a beneficiat de 50 de mi­li­oane de euro din fondul de rezer­vă al guvernului pentru proiectul stadionului, al cărui cost a fost licitat la suma de 55 de milioane de euro. Adică, plătit aproape în to­talitate, prin mărinimia pre­mie­rului Victor Ponta.

Opinii

RECOMANDAREA EDITORILOR

Bref

Media Culpa

Vis a Vis

Opinii

Redacția

Calea Victoriei 120, Sector 1, Bucuresti, Romania
Tel: +4021 3112208
Fax: +4021 3141776
Email: redactia@revista22.ro

Revista 22 este editata de
Grupul pentru Dialog Social

Abonamente ediția tipărită

Abonamente interne cu
expediere prin poștă

45 lei pe 3 luni
80 lei pe 6 luni
150 lei pe 1 an

Abonamente interne cu
ridicare de la redacție

36 lei pe 3 luni
62 lei pe 6 luni
115 lei pe 1 an

Abonare la newsletter

© 2022 Revista 22