Pe aceeași temă
Adrian Nastase a fost achitat in dosarul "Matusa Tamara" pentru ca judecatorii au constatat ca procurorii nu au putut dovedi infractiunea de dare de mita imputata fostului premier, potrivit motivarii publicate, joi, de Curtea Suprema.
Judecatorii Curtii Supreme au mai constatat ca denuntul lui Genica Boerica, principala proba a dosarului, a fost facuta in timp ce acesta era arestat, iar credibilitatea denuntatorului poate fi pusa la indoiala, relateaza Hotnews.
Instanta a mai mentionat ca interpretarea probelor de catre procurori este evident "subiectiva si intr-o logica ce scapa unui observator obiectiv".
Completul care a decis achitarea lui Nastase a fost format din judecatorii Luminista Livia Zglimbe, Angela Dragne si Sofica Dumitrascu.
Adrian Nastase a fost trimis in judecata pe 31 mai 2007, sub acuzatia de dare de mita. Decizia de achitare a fostului premier nu este definitiva, procurorii DNA au facut recurs care va fi judecat de un complet de cinci judecatori.
Pe 15 decembrie 2011, magistratii Curtii Supreme au anuntat ca Adrian Nastase a fost achitat in baza articolului 10, litera A din Codul de Procedura Penala, ceea ce inseamna ca instanta a constatat ca fapta de care e acuzat Nastase nu exista.
"Principala proba a acuzarii o constituie declaratia martorului Genica Boerica, insa credibilitatea acestuia poate fi pusa la indoiala intrucat denuntul acestuia a intervenit in cursul anului 2006, cand martorul era arestat in alta cauza, iar testarea poligraf a acestuia a indicat note specifice comportamentului simulat, cel putin in conditiile analizate in considerentele deja expuse [...].
Exista un mare dubiu ca in luna noiembrie ar fi avut loc o intalnire intre inculpatii Nastase Adrian, Melinescu Ioan si Priboi Ristea, mijlocita de denuntatorul Genica Boerica; chiar martorul Genica Boerica arata ca Nastase Adrian nu i-a promis lui Melinescu Ioan numirea in functia de presedinte al Oficiului National de Prevenire si Combatere a Spalarii Banilor.
Decizia de numire in functie a fost una colectiva, luata in consens in sedinta de Guvern din 30.12.2000", se arata in motivarea sentintei Curtii.
Mai mult, "schimbarile in conducerea unor institutii au fost discutate anterior in partid, in ideea realizarii programului de guvernare; scopul pretins a fi urmarit de mituitor nu are o justificare logica"
"Toate aceste concluzii, desprinse din probele analizate anterior, infirma sustinerea parchetului ca numirea lui Melinescu Ioan in functia de presedinte al Oficiului National de Prevenire si Combatere a Spalarii Banilor intruneste elementele constitutive ale 23 infractiunii de luare de mita pentru inculpatul Melinescu si, respectiv, dare de mita pentru inculpatul Nastase", scrie in motivare.
De asemenea, judecatorii noteaza ca "in plan obiectiv nu s-a probat ca intre inculpatii Melinescu Ioan si Nastase Adrian a existat o intelegere prin care sa se fi promis obtinerea acestui folos, hotarârea de guvern a fost una colectiva, in consens, in indeplinirea programului de guvernare si nu a reprezentat o sustinere personala a lui Nastase Adrian, iar in plan subiectiv nu s-a probat o intentie directa, calificata prin scopul urmarit, asa cum o cer prevederile art. 255 raportat la art. 254 Cod penal […]
In pofida acestui probatoriu, procurorul de caz, intr-o interpretare evident subiectiva si o logica ce scapa unui observator obiectiv, ajunge la concluzia care nu se sprijina pe nici o proba, aratând (fila 35 rechizitoriu) ca, se naste o suspiciune datorita faptului ca, in cadrul aceleiasi institutii si cu privire la aceeasi 30 situatie, doi angajati (Roscaniuc Elena si serban Marin) si-au exprimat opinii total diferite", mai scrie in motivare.
In dosarul "Matusii Tamara" apare ca una dintre primele decizii luate de Adrian Nastase dupa numirea in functia de prim-ministru in decembrie 2000 a fost inlocuirea lui Adrian Cucu, pe atunci sef al Oficiului National pentru Prevenirea si Combaterea Spalarii de Bani (ONPCSB), cu Ioan Melinescu.
Potrivit procurorilor DNA, Melinescu si Nastase s-au intalnit in noiembrie 2000, primul (pe atunci membru al conducerii ONPCSB) informandu-l pe politician (pe atunci deputat) ca in cadrul ONPCSB exista in lucru un dosar privind depunerea de catre Dana Nastase a sumei de 400.000 de dolari intr-un cont deschis la banca Creditanstalt (devenita mai tarziu HVB Bank).
Melinescu i-ar fi promis lui Nastase ca va bloca dosarul pana dupa alegeri, iar dupa numirea in functia de presedinte al ONPCSB ar fi sustras lucrarea respectiva, pe care i-ar fi inmanat-o lui Ristea Priboi, la acea data consilier al lui Adrian Nastase. De fata s-ar fi aflat si controversatul om de afaceri Genica Boerica, care apare ca martor al acuzarii.
