Pe aceeași temă
Obţinerea unui titlu precum cel de Capitală Culturală Europeană reprezintă o competiţie dură, fiecare dintre oraşele aspirante la o astfel de titulaturi având atuuri importante, a spus, marţi, în cadrul unei consfătuiri desfăşurate la Iaşi, ministrul Culturii, Daniel Barbu.
Aflat la Iaşi pentru a lua parte la dezbaterea 'Iaşi, Capitală Culturală Europeană 2021', organizată de un cotidian regional în colaborare cu Primăria Municipiului Iaşi şi Prefectura Iaşi, ministrul Daniel Barbu a afirmat că fiecare dintre oraşele înscrise în competiţie - Alba Iulia, Cluj, Craiova, Timişoara şi Iaşi - au atuuri importante, dar că din punct de vedere istoric Iaşiul se situează pe primul loc.
'Iaşiul are, din punctul de vedere al tradiţiei culturale, soclul cel mai înalt. Ca să spun aşa, pleacă cu câteva lungimi mai înainte. Important este ce se pune pe acest soclu. Sunt o serie de criterii tehnice. Depinde şi de ce bani se investesc de către comunitatea locală, partenerii localităţii, lucrurile contează şi la acest nivel. Sintetizând este vorba de o voinţă comună pe care o văd structurându-se foarte bine. Vedem Primăria, Consiliul Judeţean, cu adevărat personalităţi culturale şi intelectuale la aceeaşi masă cu personalităţi de nivel european. Astea sunt lungimile cu care a pornit înainte Iaşiul. Rămâne de văzut care este energia cu care va mobiliza resurse şi motivaţia cetăţenilor', a spus ministrul Daniel Barbu.
El a făcut referire şi la faptul că, în perioada următoare, Parlamentul European va defini noile criterii pentru acordarea titlului de Capitală Culturală Europeană.
'Uniunea Europeană spune ceea ce ştim toţi: cultura, dacă nu îţi schimbă viaţa în bine, degeaba o faci'. Societatea, economia, totul trebuie să se schimbe atunci când cultura vibrează. Asta se vede pretutindeni. Oamenii interesaţi de cultură trăiesc puţin mai elegant, mai ordonat, trăiesc puţin mai prosper decât cei care consideră că cultura este aşa, o pană la pălărie, pe care poţi să o porţi sau să nu o porţi, pentru că nu este nicio diferenţă', a mai spus ministrul Culturii, Daniel Barbu.
Prezent la eveniment, europarlamentarul Cătălin Ivan a declarat că, până la sfârşitul lunii, Comisia de Cultură din cadrul Parlamentului European va introduce proiectul regulamentului pentru obţinerea titulaturii de Capitală Culturală Europeană, urmând ca, până în vară, acesta să fie votat în plenul Parlamentului European.
La evenimentul organizat marţi în Sala Mare a Primăriei Iaşi au fost prezenţi şi trei specialişti europeni care au manageriat candidaturi de succes pentru titlul de Capitală Culturală Europenă (CCE): Evelyn Seep (Tallinn - CCE 2011), Hugo de Greef (Bruge - CCE 2002), Ektor Tsatsoulis (Pafos - CCE 2017). De asemenea, au fost prezenţi şi europarlamentarul Cătălin Ivan, precum şi reprezentanţi ai mediului academic şi cultural din Iaşi.
Aceasta este cea de-a doua dezbatere organizată în ultima perioadă la Iaşi, după cea de luni care a fost organizată de Asociaţia 'Iaşi, Capitală Culturală Europeană'.
Cele două dezbateri au vizat identificarea punctelor tari, precum şi găsirea unor soluţii tehnice privind avantajele şi dezavantajele obţinerii unei astfel de titulaturi, precum şi paşii care trebuie realizaţi pentru ca astfel Iaşiul să obţină în 2021 titulatura de Capitală Culturală Europeană.
Cu acest prilej, primarul Gheorghe Nichita a concluzionat că 'am trecut în această dezbatere de la agonie la extaz'.
'În primul rând am aflat că nu avem nicio şansă să fim Capitală Culturală Europeană şi după aceea am aflat că suntem capitală culturală. Iaşiul are diversitate, dar lipseşte unitatea. Cred că asta este concluzia pe care ne-au transmis-o specialiştii europeni, că trebuie să ne unim cu toţii pentru acest proiect, cu toate proiectele pe care le avem şi să dezvoltăm şi altele. Vom avea de-a face cu principii clare ale Uniunii Europene şi cu oameni din comisie care nu se va uita în stânga sau în dreapta, dacă este între prieteni sau nu. Ce nu avem la Iaşi pentru capitală culturală europeană? Nu avem un ghid al solicitantului. Nu avem în clipa de faţă o legislaţie a României care să spună ce trebuie să îndeplineşti ca să intri în competiţia internă şi asta trebuie să facem ca să ne clasificăm pentru competiţia externă. Asta înseamnă asumarea Guvernului României că vom intra în negocieri cu Grecia sau cu Marea Britanie sau cu cei de la Bruxelles ori noi nu avem datele astea', a spus Gheorghe Nichita.
Primarul Iaşiului a afirmat totodată că dimensiunea europeană de care s-a vorbit în timpul dezbaterii poate fi încadrată cultural pe foarte multe alte activităţi care nu sunt de multe ori culturale. El a atras atenţia că este nevoie de infrastructură culturală, finanţare, crearea unui aparat tehnic format din specialişti care să lucreze nonstop pentru acest proiect şi să contracteze consultanţă din Europa sau din ţară.
Sursa: AGERPRES
