Pe aceeași temă
Dupa ce au respins cererea DNA de începere a urmaririi penale a premierului Victor Ponta, deputatii au introdus pe ordinea de zi a comisiei juridice o iniţiativă care dezincriminează conflictul de interese, alaturi de cele 22 de proiecte de lege de modificare a Codului penal şi a celui de procedură penală, relateaza Gandul.
Proiectul este iniţiat de cinci deputaţi (PSD, PC, UDMR şi minorităţi) şi, dacă ar fi adoptat, l-ar scapa pe premierul Ponta de acuzaţia de conflict de interese. Iniţiatorii susţin insa că proiectul nu a fost iniţiat pentru Victor Ponta.
Săptămâna trecuta proiectul de lege care dezincriminează conflictul de interese nu se afla printre cele 20 de iniţiative care vizau modificarea cele două coduri penala.
Proiectul a fost iniţiat de cinci deputaţi, Aurelian Ionescu (PC), Ion Marocico (minorităţi), Marton Arpad (UDMR), Ciprian Nica şi Victor Roman (PSD), în mai 2014, potrivit fişei legislative. Deşi a avut doar avize negative, proiectul a fost adoptat tacit, adică fără dezbatere, de Senat, pe 30 martie 2015.
Acum, proiectul se află pe masa deputaţilor, încă de la începutul lui aprilie, iar comisia juridică urma să dea raportul pe 16 aprilie.
Proiectul a fost amânat fiind introdus acum pe ordinea de zi şi trimis către Ministerul Justiţiei, Parchetul General, Consiliul Superior al Magistraturii şi Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. Proiectul a primit deja aviz favorabil de la comisia pentru drepturile omului.
Daca acest proiect va fi adoptat va scoate din sfera penalului conflictul de interese. Aleşii vor putea nu doar să-şi angajeze rudele la cabinetele parlamentare fără a mai risca o condamnare, ci le va permite să numească în funcţii persoane cu care au avut raporturi comerciale în ultimii cinci ani, de pe urma cărora au avut foloase.
Potrivit actualului articol 301 din Codul penal, un demnitar este în conflict de interese dacă „a îndeplinit un act ori a participat la luarea unei decizii prin care s-a obţinut, direct sau indirect, un folos patrimonial, pentru sine, pentru soţul său, pentru o rudă ori pentru un afin până la gradul II inclusiv, sau pentru o altă persoană cu care s-a aflat în raporturi comerciale ori de muncă în ultimii 5 ani, sau din partea căreia a beneficiat ori beneficiază de foloase de orice natură”.
Cu câteva excepţii, au adăugat cei cinci deputaţi iniţiatori. „Ocuparea de către o persoană a unei funcţii indiferent în ce modalitate şi sub ce formă se realizează aceasta” şi „exercitarea atribuţiilor de serviciu privind acordarea către subalterni a drepturilor legale ale acestora”, după cum prevăd amendamentele lor.
Amendamentul ar anula acuzaţia pe care procurorii DNA i-au adus-o premierului Victor Ponta, acuzat că a obţinut o serie de foloase (aproximativ 250.000 de lei, plus un autoturism Mitsubishi) de la Dan Şova, în perioada 2007-2009, acelaşi pe care l-a numit, în 2012, în funcţia de ministru delegat pentru Relaţia cu Parlamentul, apoi ministrul delegat pentru Proiecte de Infrastructură, iar în 2014 în funcţia de ministru al Transporturilor.
”Proiectul de lege n-are nicio legătură cu acuzaţia adusă domnului Victor Ponta”
La rândul lor, iniţiatorii neagă acest lucru. În primul rând, susţin ei, în 2014, când a fost depus proiectul de lege în Parlament, nimeni nu avea de unde să ştie ce acuzaţii vor urma la adresa premierului.
”Din punctul meu de vedere, proiectul de lege n-are nicio legătură cu acuzaţia adusă domnului Victor Ponta, era făcut din 2014 şi nici nu se ştia de asta. Când a fost gândit acest proiect, cu aceste modificări referitoare la conflictul de interese, a fost gândit mai mult, nu pentru Victor Ponta, ci să putem îmbunătăţi sistemul, foarte multă lume se plânge de faptul că le este frică să angajeze, că este imposibil”, a declarat unul dintre iniţiatori, Ion Marocico, pentru gândul.
”Aici e vorba de o modificare care, când am făcut-o, ne-am gândit mai mult la persoanele juridice pentru acest conflict de interese nu operează numai la funcţionarii publici, ci şi la alte instituţii ale statului unde sunt angajate persoanele. Şi dvs, la ziar, dacă veţi propune o persoană s-o angajaţi, cu care aţi avut relaţii contractuale de muncă în ultimii cinci ani, dacă un procuror vrea, o să spună că sunteţi în conflict de interese”, a adăugat Marocico.
Deputatul PC Aurelian Ionescu, nu crede că premierul ar fi salvat de prevederile acestui proiect. În opinia sa, modificările aduse Codului penal s-ar aplica doar în cazul angajărilor pe bază de contract de muncă. Or, spune deputatul, în cazul membrilor Guvernului nu sunt angajări, ci numiri şi apoi validaţi de Parlament.
”Aici trebuie văzut exact speţa primului ministru. Se pune problema dacă s-a angajat, din punctul meu de vedere modul în care Guvernul e votat în Parlament şi modalitatea prin care primul ministru îşi face echipa şi vine pentru un vot de încredere în Parlament nu intră sub incidenţa acestui articol. Nu cred că ar dispărea această acuzaţie”, a explicat Aurelian Ionescu pentru gândul.
”Stau şi mă gândesc şi nu, se referă strict la contracte de muncă, se referă la rude şi afini până la gradul doi. Relaţia pe care a avut-o primul ministru cu Dan Şova nu a fost, şi contractele între două cabinete de avocatură nu au regim comercial. Trebuie văzut pe fond. Procurorul apreciază în limitele întregului material de urmărire penală”, a continuat deputatul.
În varianta lui, proiectul a fost introdus pe ordinea de zi fix acum pentru că ”se încearcă aducerea pe ordinea de zi a tuturor proiectelor care au acelaşi obiect, adică modificarea Codului penal şi cel de procedură penală”.
Cum au apărut „din senin” 22 de proiecte de lege pentru modificarea Codului penal pe ordinea de zi
Deputaţii PSD vor să urgenteze procedura legislativă a 22 de proiecte de lege referitoare la modificarea Codului penal şi a Codului de procedură penală. Deşi iniţial le scoseseră de pe ordinea de zi a comisiei juridice, membrii PSD au adoptat, la începutul şedinţei, suplimentarea ordinii de zi cu aceste iniţiative legislative, propunând trimiterea lor la Ministerul Justiţiei, Parchetul General, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Consiliul Superior al Magistraturii, pentru un punct de vedere, în termen de o săptămână.
Preşedinta ÎCCJ, Livia Stanciu, a criticat demersul parlamentarilor, iar preşedintele CSM, Marius Tudose, a cerut un termen mai mare pentru analizarea celor 22 de proiecte. La final, majoritatea PSD a decis varianta ei, astfel încât în maximum o săptămână să fie dezbătute pe fond toate modificările propuse la Codul penal.
