Pe aceeași temă
O greșeală impardonabilă strecurată în Legea bugetului de stat crește deficitul bugetar al României cu cel puțin 800 de milioane de euro. Liviu Voinea, ministrul pentru Buget, ar putea rata ținta din acest an, dacă eroarea nu este corectată, scrie Evenimentul zilei.
Eroarea s-a produs prin includerea în Legea bugetului de stat (art. 53) a Fondului Naţional de Garantare a Creditelor pentru Întreprinderile Mici şi Mijlocii (FNGCIMM) şi a Fondului de Contragarantare. Avertismentul asupra consecinţelor apare într-un document oficial remis Ministerului Finanţelor, Consiliului Concurenţei, Agenţiei Naţionale de Reglementare şi Monitorizare a Achiziţiilor Publice (ANRMAP).
Includerea Fondului în legea bugetului de stat presupune faptul că statul român nu se mai mulţumeşte să rămână acţionar unic al fondului, care-şi impune voinţa în Adunarea Generală a Acţionarilor, ca orice investitor privat, ci îşi arogă calitatea de putere publică, care ia într-un minister decizii care se iau numai în AGA.
În acest caz, toate garanţiile acordate de Fond până în prezent vor fi considerate ca fiind ajutor de stat ceea ce va duce la creşterea deficitului bugetar.
„Întregul portofoliu de garanţii ar putea fi considerat schemă de ajutor de stat, fiind adăugată la calculul deficitului. O majorare a deficitului, în contextul efortului de diminuare a acestuia în baza angajamentelor internaţionale nu pare a fi ipoteza de la care s-a pornit când FNGCIMM a fost introdus într-o categorie de întreprinderi din care, nici juridic, nici funcţional şi nici legal nu face parte”, se arată în documentUL citat de Evenimentul zilei. Adresa menţionează că valoarea portofoliului de garanţii al FNGCIMM depăşeşte 770 milioane de euro şi este în creştere.
Riscul declanşării procedurii de infringement
Documentul mai menţionează o serie de consecinţe deosebit de grave ale erorii din Legea bugetului, între care distorsionarea pieţii financiar-bancare , prin introducerea unui tratament discriminatoriu între instituţiile de credit şi instituţiile financiare cu capital de stat (Eximbank şi Fondul de Garantare) dar şi între instituţiile financiare nebancare cu capital de stat în raport cu cele similare cu capital privat.
„Statul Român se supune riscului chemării de către Comisia Europeană în faţa Curţii de Justitie Europene, prin instituirea procedurii de infringement”, se mai menţionează în document, potrivit EVA.
Mai mult, în cazul în care nu se va rectifica prevederea din legea bugetului, Fondul de garantare va deveni singura instituţie financiar bancară din Uniunea Europeană obligată să se supună legislaţiei achiziţiilor publice, caz în care va trebui să organizeze licitaţii internaţionale chiar şi pentru constituirea de depozite bancare pe termen scurt (overnight).
Contactat telefonic, Aurel Şaramet, controversatul preşedinte al FNGCIMM, a confirmat pentru EVZ cele de mai sus, spunând că se aşteaptă ca autorităţile statului român să ia măsuri înainte să apară efectele erorii produse în Legea bugetului. El susţine că a sesizat auto rităţile şi înainte de adoptarea legii, dar fără efect.
Consecinţe bugetare
Bugetul pentru 2013 a fost construit pe un produs intern brut calculat la aproape 140 miliarde euro, veniturile bugetului consolidat fiind estimate la 46 miliarde euro, iar cheltuielile totale la 49 miliarde euro. Eventuala creştere a deficitului bugetar cu un miliard de euro sau mai mult ar duce la ratarea, de către Guvernul Ponta, a ţintei de deficit de 2,15% din PIB.
Dacă eroarea nu este corectată, Fondul trebuie să organizeze licitaţii pentru constituirea de depozite.
Statul e investitor privat în Fond
FNGCIMM este instituţie financiară nebancară, cu capital de risc, organizată ca societate comercială pe acţiuni, cu acţionar unic statul român. El are ca activitate principală emiterea de garanţii şi asumarea de angajamente pentru garantarea creditelor obţinute de întreprinderile mici şi mijlocii, de regulă, de la băncile comerciale.
Fondul acordă garanţiile din fonduri proprii, ca orice societate privată, pe care le plăteşte instituţiei de credit, când intervine cauza de executare. Atunci când se plătesc garanţiile, în condiţiile stabilite de BNR privind expunerile şi gestiunea riscurilor, acestea se achită tot din fondurile proprii, precum o societate publică, nicidecum din alocări bugetare. De altfel, FNGCIMM nu primeşte alocaţii bugetare, ajutoare de stat, subvenţii, ori altă forma de sprijin din partea statului.
Sursa:Evenimentul zilei
