Pe aceeași temă
USL și-a făcut propriul bilanț după primul an de guvernare. Potrivit un document remis Agerpres, USL se laudă, printre altele, cu o nouă viziune de guvernare, diferită de cea a PDL, ieșirea din izolarea internațională și creșterea economică de 0,2%. Argumentele folosite de USL pentru propriul bilanț sunt însă contrazise de realitate, scrie Evenimentul zilei.
1. "O nouă viziune de guvernare, diferită de PDL". De fapt, guvernul condus de Victor Ponta a menținut austeritatea și prudența bugetară consacrată de guvernele PDL. Ce-i drept, acest lucru a condus la păstrarea echilibrelor macroeconomice, prin evitarea unor măsuri populiste. Merită precizat în acest context că multe dintre hulitele măsuri luate de Emil Boc au fost păstrate de predecesorul său. Dincolo de austeritate bugetară, USL a menținut acordul cu FMI, clasa pregătitoare, a introdus coplata, a blocat angajările în sistemul de stat și nu acordă tichete de masă, de cadou sau de vacanţă pentru bugetari.
2. "Demnitarii cu probleme nu au mai fost protejați politic, ci înlocuiți la primele semne venite din partea mass-media și a societății civile". De fapt, unii demnitari cu probleme chiar au fost promovați în Guvern. Este cazul ministrului Transporturilor Relu Fenechiu, trimis în judecată în dosarul Transformatorul, în timp ce Liviu Dragnea, cercetat de DNA pentru fraudele de la referendum a fost răsplătit cu funcția de ministru al Dezvoltării. În plus, chiar dacă la începutul lunii noiembrie 2012, ANI i-a acuzat de incompatibilitate pe miniștrii Ovidiu Silaghi, Liviu Pop și Eduard Hellvig, aceștia nu au fost înlocuiți ci menținuți în funcție până la alegerile parlamentare.
3. "România a depășit problemele de credibilitate din 2012, create de propaganda negativă. S-a blocat decredibilizarea externă a României, în urma propagandei pedeliste de anul trecut". Imaginea României la nivel european a avut de suferit, odată cu starea economiei, urmare a instabilităţii politice generate de tentativa de demitere a şefului statului, a încercărilor USL de modificare a cvorumului de prezenţă la urne şi a fraudelor de la referendum. Chiar și premierul Victor Ponta a recunoscut, în premieră, că suspendarea președintelui Traian Băsescu din iulie 2012 a costat România. ”Eu aş fi mai popular dacă m-aş apuca să-l suspend pe domnul Băsescu dar preţul pentru România ar fi prea mare. Aţi văzut ce s-a întâmplat anul trecut, am văzut cu toţii cât ne-a costat”, a spus Ponta, într-un interviu acordat cotidianului Adevărul, în luna martie.
4. "Anul trecut, economia a crescut cu 0,2%". În luna martie 2012, prognoza de creştere economică a Guvernului pentru anul trecut era de 1,7%, dar, pe fondul înrăutăţirii performanţelor economice, creşterea economică a fost de numai 0,2%.
5. În ceea ce priveşte moneda naţională, se afirmă că „leul prinde putere - cursul BNR a coborât la cel mai redus nivel de un an şi patru luni”. Întărirea leului se bazează pe intrările de capital străin în ţară, investitorii fiind atraşi de dobânzile bune şi de stabilitatea macroeconomică generală, mai scrie în document. În ultimele zile, un leul a primit un impuls puternic de apreciere și din faptul că Banca Centrală Europeană a anunțat că va relaxa condițiile monetare, ceea ce a împins investitorii spre monede care oferă un randament mai bun, cum este și leul. În context trebuie spus că, din cauza inflației puternice din ultimul timp, generată inclusiv de deprecierea accelerată a monedei naționale în 2012, pe fondul scandalului politic, banca centrală menține dobânda de politică monetară la un nivel destul de ridicat – 5,25%. Asta înseamnă că atât persoanele fizice, cât și companiile se împrumută la costuri mari.
6. „Limita de deficit mai mică de 3%, asumată la nivel european, este respectată. Deficitul bugetar înregistrat în primele trei luni ale lui 2013 a fost de 4,1 miliarde de lei, mai mic decât valoarea prognozată de 4,3 miliarde de lei, mai scrie în document. Cu toate astea, raportat la primele trei luni de anul trecut, deficitul bugetar a fost cu 23% mai mare.
7. "România nu mai urmează modelul pe datorie". Datoria externă pe termen scurt la 31 ianuarie 2013 este în scădere cu 3,6% faţă de 31 decembrie 2012. Datoria externă pe termen mediu şi lung este în creştere cu doar 1,7% faţă de 31 decembrie 2012. Până în februarie, datoria externă pe termen mediu și lung a crescut deja cu 2,6% față de finele lui 2012.
Sursa: Evenimentul zilei
