Pe aceeași temă
Financial Times, în ediția pentru abonați, citată de HotNews.ro, relatează că îndoielile occidentalilor sunt pentru mai multe state est Europene, în special Ungaria și Polonia. Îngrijorarea fundamentală este că sub guvernarea social-democrată, România regresează în privința valorilor pe care ar trebui să le promoveze în timp ce se pregătește să preia președinția UE din ianuarie.
Elitele din România așteaptă cu nerăbdare această onoare: va fi prima președinție de la intrarea în UE în 2007. Mai mult, va fi inaugurată exact la o lună după un moment important: Centenarul, de 1 Decembrie a anului 1918, de la unirea Regatului României cu Transilvania, o regiune dobândită după căderea Imperiului Habsburgic.
Deficiențele din ariile reformei judiciare și a luptei împotriva corupției înseamnă faptul că România, la fel ca Bulgaria, se află sub sistemul special al UE de monitorizare și verificare la aproape 12 ani de la intrarea în blocul comunitar.
Miniștrii guvernului român resimt un gust amar din cauza acestei proceduri. Șansele ca UE să o ridice au căzut în iulie când Laura Codruța Kovesi, șefa Direcției Naționale Anticorupție, a fost concediată după ce a a descris acest lucru ca fiind o campanie motivată politic de neutralizare a eforturilor sale și a urmăririi corupției la nivel înalt.
Președintele României, Klaus Iohannis, admirat în Vestul Europei pentru curajul său de vorbi în favoarea statului de drept, nu a reușit să o protejeze pe Kovesi, deoarece Curtea Constituțională a decis că nu are puterea de a preveni concedierea ei.
În cei cinci ani cât a condus DNA, Kovesi a realizat un progres considerabil în campania sa anticorupție, asigurând condamnările mai multor miniștri, foști miniștri și membri ai celor două camere ale Parlamentului.
Din perspectiva Uniunii Europene, presiunea pe Kovesi și a Direcției Naționale Anticorupție face parte dintr-un efort al Guvernului de a proteja politicienii de rang înalt printr-un cod penal mai blând și diminuarea sancțiunilor pentru corupție.
În acest sens, figura centrală este Liviu Dragnea, liderul social-democrat, care nu deține o poziție ministerială, dar este cel mai puternic om din spatele Guvernului. Dragnea a fost găsit vinovat în iunie de abuz în serviciu și are o condamnare pentru fraudă electorală, dar el respinge ambele acuzații.
Un ferm rival al lui Iohannis, Dragnea pare determinat să evite sentința la închisoare, pentru că îi va distruge aproape sigur cariera politică.
Nici UE, ori Iohannis sau Guvernul nu vor să vadă că președinția de șase luni umbrită. Totuși, demonstrațiile anticorupție care erup din când în când în orașele din România servesc Guvernului ca o reamintire că sunt anumite limite privind răbdarea publicului.
În România, lupta pentru statul de drept este uneori, literalmente, o luptă.
