Pe aceeași temă
Conform unei informatii aparute pe surse si prezentate de Digi24, Fiscul va verifica averile detinute de 50 de romani, in conturile deschise la HSBC Elvetia. HSBC Private Bank, filiala eleveţiană a băncii britanice HSBC, a fost acuzata ca ar fi obtinut profituri importante din administrarea de conturi secrete de peste 100 miliarde de dolari ale unor organizaţii criminale, traficanţi de arme şi diamante, lista deponenţilor incluzând şi familii regale şi miliardari influenţi. Raportul se bazeaza pe o listă de clienţi ai HSBC furnizată de un fost angajat al băncii, Herve Falciani, care a părăsit instituţia în 2008. Aproximativ 220 de clienti ai bancii,cu conturi de 1,3 miliarde dolari, au legatura cu Romania, iar 11 au cetăţenie sau paşaport românesc.
În funcţie de suma totală depozitată de clienţi în conturile HSBC din Elveţia în perioada 2006-2007, România ocupă locul 39, din 203 ţări, valoarea conturilor românilor pe care instituţia bancară le-ar fi ţinut secrete fiind de circa 1,3 miliarde de dolari, conform raportului publicat de International Consortium of Investigative Journalist (ICIJ).
Suma maximă dintr-un cont al unui client cu legături în România a fost, în perioada analizată, de 829,1 milioane de dolari, se arată în raport. Potrivit documentului, HSBC Private Bank, filiala elveţiană a băncii britanice HSBC, a ajutat peste 100.000 de persoane şi companii din 203 de ţări să eludeze fiscul, ascunzând identitatea deponenţilor.
Clienţii elveţieni au depozitat cele mai mari sume în conturile HSBC în 2006-2007, valoarea totală a depozitelor însumând 31,2 miliarde de dolari, urmaţi de clienţi cu legături în Marea Britanie (21,7 miliarde de dolari), Venezuela (14,8 miliarde de dolari), SUA (13,4 miliarde de dolari), Franţa (12,5 miliarde de dolari) şi Israel (10 miliarde de dolari).
În funcţie de numărul deponenţilor, România se află pe locul 62 în clasamentul ICIJ, cu 219 clienţi, încadrată de Luxemburg (222 clienţi) şi Insulele Cayman (212 clienţi). Topul este condus de Elveţia, cu 11.235 de clienţi cu legături în această ţară, Franţa (9.187 clienţi), Marea Britanie (8.844 clienţi) şi Brazilia (8.667 clienţi).
Majoritatea datelor privind numărul de deponenţi se referă la perioada 1988-2007. Lista deponenţilor care aveau conturi deschise la HSBC la finele anului 2007 include nume ale unor traficanţi de diamante aflaţi în urmărire internaţională, precum Mozes Victor Konig sau Kenneth Lee Akselrod, oligarhul rus Gennadi Timchenko, care are legături strânse cu preşedintele Vladimir Putin şi care a intrat în vizorul autorităţilor din SUA după ce Rusia a anexat Crimeea, dar şi traficanţi de droguri, ambasadori şi politicieni sau persoane suspectate de terrorism, potrivit Bloomberg.
Printre clienţii menţionaţi în raport se numără şi Regele Mohammed VI al Marocului, mai mulţi membri ai familiei regale din Arabia Saudită, Prinţul Salman bin Hamad Al Khalifa din Bahrain, precum şi cunoscuţi artişti şi sportivi.
Justiţia din mai multe state, între care Argentina, Belgia, Franţa şi Grecia, investighează de mai mulţi ani HSBC pentru implicare în evaziune fiscală şi spălare de bani.
În 2012, HSBC a acceptat să plătească autorităţilor din Statele Unite o amendă record de 1,92 miliarde de dolari pentru încheierea amiabilă a unei investigaţii privind deficienţe în mecanismele pentru combaterea spălării de bani.
Rise Project: Politicieni si afaceristi romani cu conturi la HSBC
Conform unei investigatii realizate de Rise Project, politicieni și afaceriști influenți în România au dispus de conturi la filiala elvețiană a grupului bancar britanic HSBC, aflat în centrul scandalului “SwissLeaks”. Documentele ICIJ - organizație internațională a jurnaliștilor de investigație din care fac parte și membri ai RISE Project – acoperă intervalul 1974-2007 și fac parte dintr-un set de mii de acte bancare care detaliază transferuri în valoare de peste 100 de miliarde de dolari și care dezvăluie numele unor criminali, evazioniști, politicieni, celebrități sau oameni de afaceri din toată lumea. RISE Project prezintă azi alți șase titulari români de cont anonim elvețian. Deținerea unui cont bancar nu este în sine o problemă atât timp cât sumele sunt declarate la Fisc și nu provin din activități ilicite.
Nume de cod: SPHYNX
Daniela Florentina Ganea, soția lui Mihai Tănăsescu, fost ministru al finanțelor publice și fost reprezentant al României la FMI, apare în documentele bancare de la HSBC. Soția demnitarului a avut un cont secret la această bancă între anii 1995 și 2004. Numele de cod atașat acestui profil bancar este SPHYNX.
Potrivit regulamentelor BNR, până în anul 2005, cetățenii români cu reședința în România nu aveau voie să deschidă conturi în afara țării.
În perioada când a fost creat contul din Elveția, soția politicianului era asociată cu firma Kato Aromatic, o compania egipteană prin care s-a recuperat o parte din datoria Egiptului față de România. Această datorie se ridica la suma de 276 de milioane de euro, provenea din contractele comerciale derulate cu Egiptul pe vremea lui Ceaușescu și a fost recuperată doar parțial. În procesul de stingere al acestor creanțe a jucat un rol foarte important chiar Kato Aromatic. Guvernul României a încheiat două acorduri cu firma egipteană, în 1994 și în 1996, în urma cărora s-au recuperat mai mult de jumătate din datoriile scadente în perioada 1991-1996. În această perioadă, Mihai Tănăsescu a fost șeful mai multor direcții din Ministerul Finanțelor.
CITITI SI: ANI se implica in scandalul conturilor bancare HSBC
Soția lui Tănăsescu a avut 10 la sută din firma Katorom Prodimpex, companie înființată în 1991 și unde 90 la sută din acțiuni au aparținut egiptenilor. În ciuda insistențelor noastre, nu am reușit să luăm legătura cu soții Tănăsescu. În actele bancare din Elveția figurează și Elena Angelescu, implicată într-o altă afacere din București a familiei Tănăsescu.
“JEANNOT”
Ionuț Costea, cumnatul fostului lider PSD Mircea Geoană, a deținut în Elveția contul „Jeannot”, în perioada 1994 – 2000. Nu există date despre rulajul acestui cont. “Nu-mi mai aduc aminte de acest cont”, ne-a spus azi Ionuț Costea, care a fost secretar de stat în Ministerul Finanțelor în trei Guverne CDR, între 1997 și 2000, perioadă în care a negociat împrumuturi în numele statului pe piețele externe de capital. Ulterior, Costea a devenit director adjunct în cadrul Băncii Europene pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD), ocupând această poziție până în anul 2004, când s-a reîntors în România la conducerea unor bănci locale. Între 2009 și 2012, Ionuț Costea a fost numit de Guvernul PDL-PSD ca președinte al băncii de stat Eximbank. În acea perioadă, numele său a fost în centrul unui scandal public privind salariul pe care îl câștiga la banca de stat, peste 20 de mii euro pe lună. Fostul demnitar a mai fost implicat prin intermediul a trei firme cipriote în industria cuprului din România.
Vladimir Cohn. Fost acționar al clubului Dinamo, Vladimir Cohn a fost client al băncii din Geneva începând cu anul 2004. Între 2006 și 2007, soldul contului său a fost de aproape 3,6 milioane de dolari.Vladimir Cohn a fost implicat în mai multe afaceri în România și Elveția. De altfel, contul său de la filiala HSBC este asociat cu firma Kameran Financial AG Elveția, implicată în România în afacerea de ambalaje de carton Ecopack din Ghimbav. De-a lungul anilor, Vladimir Cohn a fost asociat cu Remus Truică, George Copos, Niculae Badea sau Cristi Borcea. Contactat de RISE Project, Vladimir Cohn a admis existența contului elvețian: “Da, sigur, dar nu vreau să discut cu dumneavoastră situația mea materială”.
Sorin Crețeanu, dosarul “Poșta” și miniștrii condamnați
În iunie 2006, magnatul Imobiliar Sorin Crețeanu, și-a creat la HSBC Geneva un profil bancar aferent contului său. Documentele #SwissLeaks arată un sold de 962.185 dolari în 2007. La cont mai este atașat și numele soției milionarului.
Sorin Crețeanu este beneficiarul afacerii care a dus la condamnarea penală a doi miniștri din guvernul Tăriceanu. E vorba despre Tudor Chiuariu (Justiție) și Zsolt Nagy (Comunicații), condamnați în dosarul “Poșta” pentru că ar fi favorizat o firmă controlată de Crețeanu care viza un teren subevaluat din patrimoniul companiei naționale Poșta Română. În acest dosar, cu excepția celor doi miniștri, DNA a formulat acuzații împotriva mai multor demnitari și a extins cercetările asupra lui Sorin Crețeanu, suspectat de complicitate la abuz în serviciu cu consecințe deosebit de grave.
Principala câștigătoare din afacerea penală cu Poșta, firma Comnord, controlată de Crețeanu, construise anterior și sediul reprezenței Citroen din București, patronată de Călin Popescu Tăriceanu. De altfel, cei doi sunt asociați direct în Clubul Vinului, o afacere elitistă ce reunește mai multe personaje controversate. Sorin Crețeanu este unul dintre milionarii discreți ai României, dar bine conectat la mediile politice, de fotbal sau de bussines. A făcut bani pe piața imobiliară, s-a implicat în fotbal devenind vicepreședinte al clubului Rapid, e partener cu magnații Puiu Popoviciu și Nicolae Badea, gineri ai demnitarului comunist Ion Dincă “Teleagă” și își petrecea vacanțele la Saint Tropez, Franța, cu fostul ministru Adriean Videanu, cercetat acum sub control judiciar la DNA. RISE Project a luat legătura cu Sorin Crețeanu, sunând la biroul acestuia de la firma Comnord. A reacționat scurt: “N-am niciun cont, nu comentez nimic, la revedere.”
Crețeanu este implicat în mai multe proiecte imobiliare, unele dintre acestea intrând constant în atenția autorităților și a media.
Jean Valvis. Om de afaceri cu dublă cetățenie, greacă și elvețiană, este cunoscut în România pentru afacerile din lumea fotbalului, ca acționar al echipei Rapid București, dar și cu ape minerale.Valvis a fost proprietarul holdingului Dorna, pe care l-a vîndut, în anul 2002, gigantului Coca Cola, dar și al producătorului de lactate LaDorna, cedat în 2008 francezilor de la Lactalis. Timp de mai mulți ani, Jean Valvis a fost acționar semnificativ al clubului de fotbal Rapid București, deținând 20 la sută din echipă, alături de acționarul majoritar George Copos, condamnat în celebrul „Dosar al Transferurilor”. În prezent, Valvis dezvoltă brandurile Aqua Carpatica și Domeniile Sîmburești.
Numele lui Jean Valvis se asociază în arhiva HSBC cu două conturi secrete. Unul dintre ele aparține unei companii din British Virgin Islands, Euroengineering Consulting and Investment Company. În anul 2007, pe această firmă exista un depozit de 9.151.890 $.
Jean Valvis a spus pentru RISE Project: “Da, știu de contul firmei din British Virgin Islands. Domiciliul meu fiscal este în Elveția, eu sînt și cetățean elvețian, și cetățean grec, și ce vreau să spun e că mi-am îndeplinit toate obligațiile fiscale.
Medicul din dosarul judecătorilor
Omul de afaceri Gabriel Hanganu avea în cont peste 630 de mii de dolari în anul 2006.Medic de profesie, Hanganu a fost învinut pentru dare de mită în dosarul penal în care mai sunt acuzați afaceriștii Dan Adamescu și Iosif Armaș. În primă instanță, Gabriel Hanganu a fost condamnat la trei ani cu executare. Ca medic, Hanganu a profesat la spitalul Fundeni, însă, după 1989, și-a părăsit profesia și a activat în industria farmaceutică. El a fost și primul contact cu România al producătorul de medicamente Pfizer, care l-a numit apoi director regional. Concomitent, managerul și-a înființat propriile firme de distribuție de medicamente.
Acum, omul de afaceri deține cel mai mare showroom de ambarcațiuni și yachturi din România, dar produce și case de lemn. Această ultimă afacere l-a și adus în atenția DNA.Hanganu ar fi dat mită unui judecător, acum trimis și el în judecată, ca să fie favorizat într-un proces de insolvență. Mita, trimisă printr-un lichidator, ar fi constat în cherestea în valoare de 6652 de lei ce a fost livrată în mai multe etape la ferma din Belciugatele a judecătorului. Așa a reușit Gabriel Hanganu, spun procurorii, să se eschiveze de la plata datoriilor către mai mulți creditori. Același judecător ar fi fost mituit cu 20 de mii de euro de către omul de afaceri Dan Adamescu care, la răndul lui, a încercat să-și aranjeze mai multe dosare de insolvență. Ancheta în acest caz răsunător de corupție a fost finalizată anul trecut, iar acuzațiile multiple împotriva judecătorului Mircea Moldovan i-au făcut pe magistrații primei instanțe să îl condamne la 22 de ani de închisoare – cea mai grea pedeapsă din ultimii ani primită de un judecător român.
Contactat de RISE, Gabriel Hanganu ne-a declarat: “Am fost acționar în perioada la care vă referiți la o societate comercială elvețiană, iar banca a fost aleasă de către reprezentanții acestei societăți, deschizând un cont din categoria “Private Banking”. Sumele virate în acest cont provin numai de la această societate și reprezintă dividende, ce au fost declarate și impozitate conform legislației în vigoare.”
Din documentele bancare analizate de RISE reiese că personajul care deține contul de peste 800 de milioane de dolari este un afacerist canadian de origine română care nu a avut însă afaceri la București.
