Pe aceeași temă
Fondul Monetar Internaţional (FMI) i-a solicitat, joi, Guvernului român să scoată la vânzare pachetele majoritare de acţiuni la distribuţiile Electrica şi viitorul complex energetic Oltenia, companii de stat încă viabile, pentru a grăbi posibilităţile de creştere economică ale României pentru 2012. Guvernul a refuzat categoric, motivând că nu ar lua pe ele nici trei lei în contextual economic actual. FMI consideră că investitorii sunt mai degrabă interesaţi de pachete majoritare decât de preluarea unor participaţii minoritare, deşi 190 din cele 760 de companii de stat, cum ar fi RADET, CFR şi Termoelectrica, se află „de facto“ în faliment.
Complexul energetic Oltenia, format din actualele complexuri Craiova, Turceni şi Rovinari, furnizează o treime din electricitatea ţării.
Iar, Electrica Furnizare, care face parte din Grupul Electrica, controlat de stat prin Ministerul Economiei, a anunţat, recent, că a obţinut, în primele nouă luni ale acestui an, un profit brut de 142 de milioane de lei, cu 350% mai mare decât în aceeaşi perioadă a anului trecut şi cu peste 300% mai mare decât rezultatul aferent întregului an 2010.
Dacă Guvernul ar alege să privatizeze pachetele majoritare la companiile de stat de acest gen, pentru a creşte economia pe anul 2012, aşa cum este cerut de FMI, România ar rămâne în imposibilitatea de a mai vinde ceva viabil pentru anul 2013, în cazul în care situaţia economică a ţării nu ar putea fi redresată până atunci.
Un raport al Băncii Mondiale, publicat la sfârşitul lunii octombrie, arată că 190 din cele 760 de companii ale statului sunt considerate neperformante, cu active neviabile şi intrate „de facto“ în faliment.
Răspunsul Guvernului a fost tranşant
„Guvernul nu va privatiza în niciun caz pachetele majoritare de acţiuni de la distribuţiile Electrica şi de la viitorul complex energetic din Oltenia, aşa cum a cerut FMI zilele acestea“, au declarat surse guvernamentale, citate de Adevărul.
„Ar fi cea mai mare prostie să scoatem la vânzare acum aceste companii, în condiţiile în care arată pieţele şi nu am reuşi să luăm pe ele nici trei lei. Le-am transmis asta oficialilor FMI“, au adăugat sursele menţionate.
Guvernul se va ţine, totuşi, de planurile de până acum, care includ listarea pe bursă a 15% din Transelectrica, Transgaz şi Romgaz, urmate de alte vânzări, tot pe piaţa de capital, ale unor pachete minoritare din Hidroelectrica şi Nuclearelectrica, pentru a putea atinge obiectivele stabilite cu FMI.
Planul de privatizare
Marţi, după o întâlnire cu reprezentanţii FMI, oficialii Ministerului Economiei au transmis un comunicat în care prezintă planul de privatizări:
„Ministerul Economiei, Comerţului şi Mediului de Afaceri (MECMA) va accelera procesul de vânzare a pachetelor minoritare la Romgaz (15%), Transelectrica SA (15%), Transgaz (15%), Hidroelectrica (10%), Nuclearelectrica (10%) şi de privatizare integrală la Oltchim, Electrica Furnizare şi la companiile rezultate în urma divizării Electrica Serv", se arată în comunicatul ministerului, fără nicio referire la distribuţiile de energie.
Companiile private din domeniul distribuţiei şi furnizării de electricitate (Enel, E.ON, CEZ) au o rată internă de rentabilitate aprobată de Autoritatea Naţională de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE), care apare şi în contractele de privatizare, de 12%, în timp ce Electrica (deţinută de statul român) are doar 8%.
Prin privatizarea ultimelor trei filiale Electrica rămase la stat (Transilvania Nord, Transilvania Sud şi Muntenia Nord), toate cele opt foste filiale ale Electrica vor putea obţine rate de rentabilitate de 12%, astfel că tarifele plătite de consumatorii finali vor creşte.
La o privatizare, în acest moment, a companiei Electrica Furnizare s-ar obţine puţini bani. În schimb, cel ce va cumpăra, va beneficia de tarife mai mari, ceea ce ar conduce la amortizarea investiţiei într-un timp record.
Din acest motiv, trebuie să se acţioneze cu prudenţă. În caz contrar, listarea la bursă a acestor companii va avea aceeaşi soartă ca Petrom, care ar fi putut aduce randament bun.
Statul a încercat să vândă o participaţie rentabilă la Petrom, în iulie, însă acest lucru nu s-a putut întâmpla din cauza crizei datoriilor din Europa care a forţat cotaţiile la burse să scadă dramatic.
Potrivit mai multor bancheri, Guvernul ar fi putut să vândă Petrom pentru 1,9 miliarde de lei, dar a refuzat să vândă sub 2,1 miliarde de lei.
În ultima scrisoare de intenţie a guvernului către FMI se arată că vor fi scoase la vânzare acţiuni la mai multe societăţi, în trei grupuri, începând cu Transelectrica, în luna octombrie, şi Transgaz, în decembrie.
Primul grup cuprinde societăţile Oltchim (vânzarea acţiunilor publice rămase către investitori strategici), Romgaz (ofertă publică iniţială pentru 15% din acţiuni), Tarom (investiţie strategică sau ofertă publică iniţială pentru 20% din acţiuni), Transelectrica (ofertă publică secundară pentru un pachet de acţiuni de 15% plus o majorare ulterioară de capital de aproximativ 12%) şi Transgaz (ofertă publică secundară pentru un pachet de acţiuni de 15%).
Cel de-al doilea grup de companii care ar urma să fie privatizate are în componenţă companiile Termoelectrica (vânzare completă a filialelor Galaţi şi Brăila şi continuarea procesului de creare a unor societăţi mixte cu investitori strategici la ELCEN pentru constituirea unor noi grupuri energetice, cu capital majoritar privat, în Bucureşti şi Constanţa), Hidroelectrica (ofertă publică iniţială pentru un pachet de acţiuni de 10%), şi Petrom (va fi relansată o ofertă publică secundară pentru 9,84% din acţiuni).
Ultimul grup de privatizări include Electrica Serv (privatizare majoritară a întregii societăţi), Nuclearelectrica (cel puţin 10% prin majorare de capital) şi noua companie creată prin fuziunea celor trei filiale de furnizare ale Electrica.
O altă companie de pe lista privatizărilor este CFR Marfă, prin vânzarea unui pachet de 20% până la finele anului prin ofertă publică iniţială sau către un investitor strategic.
Pentru Oltchim, una dintre companiile de pe lista privatizărilor, Ministerul Economiei, acţionarul majoritar, va organiza în 21 noiembrie o licitaţie pentru desemnarea unei bănci de investiţii "de reputaţie internaţională" care să pregătească procesul de vânzare a combinatului chimic.
Pentru a se pregăti din timp privatizarea acestor companii, Guvernul şi FMI au căzut de acord în a numi manageri privaţi la nouă companii de stat în acest an, pentru ca anul viitor lista de privatizări să fie suplimentată cu şase societăţi.
Primele companii la care vor fi aduşi manageri privaţi sunt Poşta Română, Tarom, CFR Marfă, Electrificare CFR, Societatea Naţională a Lignitului Oltenia, Electrica Furnizare, Hidroelectrica, Romarm şi Oltchim.
O parte din aceste companii se află "de facto" în faliment
Banca Mondială a publicat, în octombrie, o listă cu situaţia financiară a companiilor de stat. 190 din cele 760 de companii care aparţin statului se află aproape de faliment. Pe lista companiilor aflate "de facto" în faliment şi considerate neaviabile sunt incluse RADET, CFR SA, Oltchim, CFR Marfă, Termoelectrica, CN Huilei, CET Iaşi, Electrocentrale Oradea, CET Braşov şi Apaterm.
Companiile care apar în studiul Băncii Mondiale şi asupra cărora Guvernul trebuie să găsească o soluţie rapidă însumează 24% din numărul total de 413.859 angajaţi din companiile de stat si au acumulat 60% din valoarea totală a obligaţiilor financiare ajunse la scadenţă şi neachitate. Este vorba de regiile autonome şi alte societăţi ale statului care primesc 18% din totalul subvenţiilor.
La nivel naţional, companiile de stat au generat 11% din valoarea adăugată brută, dar obligaţiile financiare neachitate au însumat 28 miliarde lei, echivalentul a 5,5% din PIB.
FMI insistă asupra acestor privatizări majore deoarece companiile aflate în proprietate publică datorează circa 20 de miliarde de lei (6,4 miliarde dolari), respectiv 4% din PIB companiilor private sau statului.
Acesta este unul dintre obstacolele serioase peste care Guvernul român trebuie să treacă pentru a atinge obiectivul de reducere a deficitului bugetar la 3% din PIB în 2012.
