Traian Basescu propune referendum pentru parlament unicameral exact in ziua alegerilor prezidentiale, 22 noiembrie

Fara Autor | 24.09.2009

Pe aceeași temă

Traian Basescu propune referendum pentru parlament unicameral si reducerea numarului de parlamentari la maximum 300, exact in ziua alegerilor prezidentiale, 22 noiembrie. Seful statului a explicat, intr-o declaratie de presa, ca un parlament mai mic ar fi si o modalitate de reducere a coruptiei, "mai putini politicieni de rang inalt care fac trafic de influenta".

Declaratia vine in aceeasi zi in care parlamentul a respins motiunea de cenzura initiata de PNL si UDMR privind Legea salarizarii unitare a bugetarilor, asupra careia Guvernul si-a asumat raspunderea.

Traian Basescu spune ca s-a adresat presedintilor celor doua cemere, solicitandu-le avizul pentru a continua reforma statului. "Avizul e necesar pentru organizarea unui referendum national prin care sa consultam poporul suveran cu privire la doua aspecte: 1 reducerea la un parlament unicameral; 2 reducerea numarului de parlamentari la maxim 300", a declarat presedintele.

"Data pe care o propun parlamentului pentru organizarea referendumului e data alegerilor prezidentiale, pentru a diminua costurile de consultare a poporului".

Motivele invocate de seful statului se refera la numarul mare de parlamentari, 471, un parlament unicameral, cu doar 300 de alesi, urmind sa raspunda la fel de bine nevoilor Romaniei. Avantajele ar fi multiple, a sustinut Basescu, "decizia s-ar lua mult mai usor ducind la cresterea eficientei si cheltuielile statului s-ar reduce in mod rezonabil".

"Un parlament unicameral, cu maximum 300 de parlamentari cred că răspunde nevoilor României, iar avantajele ar fi multiple. În primul rând, decizia s-ar lua mult mai uşor şi parlamentul ar deveni mult mai eficient. Cheltuielile statului s-ar reduce. Un parlament unicameral ar răspunde mai rapid consultărilor Parlamentului European cu parlamentele naţionale", a declarat presedintele.

Traian Basescu a declarat ca unica solutie pentru a impinge lucrurile inainte este consultarea poporului.

"Aţi văzut eficienţa Parlamentului României care în trei ani nu a trimis nici un punct de vedere cu privire la directivele europene. Un parlament cu maximum 300 în loc de 471 ar fi şi un element de reducere a corupţiei. Mai puţini politicieni care fac trafic de influenţă. Nu acuz pe nimeni, dar riscul ar fi mai scăzut. Această măsură ar putea să reducă o clasă a privilengiaţilor, de exemplu pensiile speciale. Cred că acesta este singurul lucru pe care îl puteam face pentru a ne ţine promisiune faţă de alegători".

Constitutia prevede la articolul 61 ca paralamentul este format din Camera Deputatilor si Senat. Pentru introducerea parlamentului unicameral este deci nevoie de modificarea Constitutiei.

Scrisoarea preşedintelui despre referendum a ajuns la ambele Camere, au declarat pentru NewsIn reprezentanţi de la cabinetele preşedinţilor Camerei şi Senatului. Scrisoarea urmează să se discute într-o şedinţă a Birourilor Permanente reunite.

Potrivit procedurilor parlamentare şi constituţionale, odată propus referendumul de către şeful statului, nimeni nu poate modifica data sau tema acestui demers. Practic, parlamentul trebuie să ia act de solicitarea preşedintelui, iar, mai apoi, guvernul trebuie să se ocupe de organizarea referendumului.

Articolul 90 din Constituţie spune că "preşedintele României, după consultarea parlamentului, poate cere poporului să-şi exprime, prin referendum, voinţa cu privire la probleme de interes naţional". Tot Constituţia mai stipulează că preşedintele Romaniei, dupa consultarea parlamentului, poate cere poporului sa isi exprime vointa prin referendum cu privire la probleme de interes national.

De asemenea, art. 11 din legea referendumului spune că problemele care se supun referendumului şi data desfăşurării acestuia se stabilesc de Preşedintele României, prin decret. Legea referendumului mai arată că punctul de vedere al parlamentului asupra referendumului iniţiat de Preşedintele României urmează să fie exprimat, printr-o hotărâre adoptată în şedinţă comună a celor două Camere, cu votul majorităţii deputaţilor şi senatorilor.



Statele UE care au parlament unicameral


In UE, majoritatea statelor membre au parlament bicameral, insa exista si un numar de state in care legislativul are o singura camera.




Bulgaria - Parlamentul, Narodno Sabranie - Adunarea Nationala, a fost stabilit ca unicameral prin Constitutia din 1879. Are 250 de membri, alesi pentru patru ani.



Cipru - Camera Reprezentantilor are 57 de membri alesi pentru cinci ani de zile.



Danemarca - Folketing a fost, din 1849-1953, una dintre cele doua camere ale parlamentului danez, insa cum ele aveau puteri relativ egale si similare nu mai avea sens diferentierea intre camera superioara si inferioara a Parlamentului. Diferenta era ca Folketing - camera inferioara - era votata de fermieri, comercianti si clasele sociale educate. Landsting, cea de-a doua camera, era aleasa de clasa bogata a societatii, iar unii dintre membrii ei erau numiti chiar de rege. Vechea aristocratie si conservatorii faceau parte din ea. In 1953, prin referendum, a fost revizuita constitutia, iar ea prevedea introducerea unui parlament unicameral, actualul Folketing.



Estonia - Riigikogu a fost initial parlament unicameral, la infiintarea in 1919, devenind in perioada 1938-1940 parlament bicameral. El a fost apoi inlocuit de sovietul suprem, iar dupa independenta Estoniei, in 1992, a redevenit parlament national, unicameral, care are 101 membri.



Finlanda - Eduskunta, parlamentul finlandez, are 200 de membri.



Grecia - Vouli ton Ellinon, legislativul Greciei, are 300 de membri alesi pentru patru ani. Intre 1844-1863 si 1927-1935, parlamentul a fost bicameral, avand Senatul si Camera Reprezentantilor.



Ungaria - Országgyűlés, parlamentul unicameral ungar, are 386 de membri alesi pentru patru ani.



Letonia - Saeima are 100 de membri, alesi prin vor direct pentru patru ani.



Lituania - Seimas este constituit la fiecare patru ani si are 141 de parlamentari.



Portugalia - Assembleia da República este parlamentul unicameral din Portugalia. Initial, a avut 250 de membri, insa reforma constitutionala din 1989 a redus numarul acestora intre 180 si 230.



Suedia - Riksdag are 349 de membri, alesi pentru patru ani.



In Marea Britanie exista de multa vreme o dezbaterea in ceea ce priveste reducerea Parlamentului la o singura camera si dizolvarea Camerei Lorzilor, argumentandu-se ca s-ar reduce astfel cheltuielil, ca este o camera inutila si, avand in vedere modul in care sunt alesi membri acesteia, nu reprezinta cetatenii britanici.



O situatie speciala a existat in Polonia. Odata cu venirea comunistilor la putere, dupa cel de-al doilea razboi mondial, acestia au desfiintat cea de-a doua camera, Senatul, considerat apanaj al burgheziei. Insa dupa caderea comunismului, Seim-ului polonez i s-a alaturat o camera superioara, fiind reinfiintat Senatul.



Altfel, in afara Uniunii Europene, parlamente unicamerale au, printre altele, Croatia, Armenia, China, Bangladesh, Cuba, Islanda, Iran, Irak, Macedonia, Noua Zeelanda, Norvegia, Serbia,k Muntenegru, Turcia, Ucraina, Venezuela, Sri Lanka, Peru, Singapore, Coreea de Sud, Israel, Lichtenstein, Liban.

TAGS:

Opinii

RECOMANDAREA EDITORILOR

Bref

Media Culpa

Vis a Vis

Opinii

Redacția

Calea Victoriei 120, Sector 1, Bucuresti, Romania
Tel: +4021 3112208
Fax: +4021 3141776
Email: redactia@revista22.ro

Revista 22 este editata de
Grupul pentru Dialog Social

Abonamente ediția tipărită

Abonamente interne cu
expediere prin poștă

45 lei pe 3 luni
80 lei pe 6 luni
150 lei pe 1 an

Abonamente interne cu
ridicare de la redacție

36 lei pe 3 luni
62 lei pe 6 luni
115 lei pe 1 an

Abonare la newsletter

© 2024 Revista 22