Pe aceeași temă
Ambasadorul Republicii Franceze la Bucuresti, Excelenta Sa Henri Paul, a tinut pe 18 decembrie 2008 un discurs pentru a marca sfarsitul mandatului francez la presedintia Consiliului Uniunii Europene, prilej cu care a facut aprecieri cu privire la rezultatele obtinute de diplomatia franceza.
Pentru mandatul inceput la 1 iulie 2008, presedintia franceza a fixat ca prioritati crearea unei "Europe care protejeaza" si solutionarea crizelor.
Potrivit ambasadorului Henri Paul, presedintia franceza si-a propus sa ofere o mai buna protectie cetatenilor Uniunii prin adoptarea unui pachet de reglementari cu privire la clima si energie, revizuirea PAC (Politica Agricola Comuna), incheierea unui pact asupra migratiei si azilului, redefinirea PESC (Politica Externa si de Securitate Comuna), Uniunea Mediteraneana, deschiderea de noi negocieri cu vecini precum Moldova si Ucraina, punerea in aplicare a doua initiative franceze in domeniul educatiei si culturii si deschiderea unor noi capitole de negociere in vederea aderarii Turciei.
In ceea ce priveste pachetul energie/clima, potrivit lui Henri Paul, presedintia franceza a reusit, in cadrul Consiliului de la 11-12 decembrie, sa ajunga la un compromis asupra "unui acord istoric… care va permite reducerea cu 20% a emisiilor de gaze poluante pana in 2020 in raport cu anul 1990". Noul acord, votat la 17 decembrie de catre Parlamentul European, este important si pentru ca mentine cotele de poluare stabilite in 2005 fara a afecta economiile statelor postcomuniste membre ale UE.
in perioada mandatului Frantei la presedintia UE, cele 27 de state membre au semnat la 28 noiembrie Acordul PAC dupa 2013, care fixeaza principiile si obiectivele care vor defini politica agricola a comunitatii: "securitatea alimentara a UE, contributia la asigurarea echilibrelor alimentare mondiale, mentinerea echilibrelor in spatiul rural pentru a pastra coeziunea teritoriala, dezvoltarea unei agriculturi bazate pe performanta economica si eficacitatea ecologica".
In cadrul Consiliului European de la 15-16 octombrie, Franta a reusit sa-si convinga partenerii din UE sa adopte Pactul european asupra migratiei si azilului. Potrivit lui Henri Paul, Pactul reprezinta "un acord politic" prin care statele membre se angajeaza sa respecte sase principii: organizarea imigratiei legale pe baza prioritatilor, necesitatilor fiecarui stat si favorizarea integrarii; lupta impotriva imigratiei ilegale, in special prin trimiterea in statele de origine/de tranzit a rezidentilor ilegali; cresterea eficacitatii controalelor de frontiera; crearea unui parteneriat global cu statele de origine si de tranzit pentru a favoriza simultaneitatea proceselor de migratie si dezvoltare.
Consilui European de la 11-12 decembrie a permis Frantei sa realizeze obiectivul de reinnoire "pe baza unei analize partajate a amenintarilor" a Strategiei Europene de Securitate (care data din 2003) pentru a face fata "aparitiei unor noi pericole globale: proliferarea armelor nucleare, terorismul, crima organizata, atacurile cibernetice". Noua Strategie de Securitate este "complementara conceptelor strategice revizuite ale NATO" propuse de Franta si Germania.
La 13 iulie 2008, Franta a lansat Uniunea pentru Mediterana (UPM), care reuneste 43 de state partenere si care a "dat un impuls politic la nivel inalt pentru un parteneriat mai echilibrat". Cel mai important element de noutate adus de UPM este faptul ca statele arabe partenere din cadrul acestei organizatii au acceptat un secretar israelian.
In ceea ce priveste relatiile cu vecinii din Europa de Est ai UE, Franta a obtinut la reuniunea CAGRE de la 13 octombrie, cu sprijinul Romaniei, deschiderea de noi negocieri pentru "un acord ambitios cu Moldova si a reiterat angajamentul UE pentru solutionarea conflictului din Transnistria". In acelasi, timp Comisia Europeana a propus, la 3 decembrie, crearea unui "parteneriat oriental" pentru a gestiona relatiile UE cu vecinii si partenerii orientali. Relatiile comunitatii cu Ucraina au fost imbunatatite prin incheierea unui acord de asociere care este "un veritabil parteneriat strategic".
In timpul presedintiei franceze la Consiliul UE au fost deschise doua capitole de negocieri (libera circulatie a capitalului si cel referitor la media si informare) cu privire la integrarea Turciei. In privinta integrarii Croatiei a fost deschis un nou capitol de negociere si au fost inchise alte trei capitole.
Cele mai mari provocari pentru mandatul Frantei la presedintia Consiliului UE au fost ratificarea Tratatului de la Lisabona (respins prin referendum de irlandezi la 15 iunie 2008) si conflictul din Georgia. Franta a sustinut reluarea procesului de ratificare a Tratatului de la Lisabona prin organizarea unui nou referendum in Irlanda la sfarsitul lui 2009. Dupa izbucnirea conflictului din Georgia, liderii de la Paris au stabilit ca prioritati initierea de negocieri pentru incheierea unui acord de incetare a focului si trimiterea unei misiuni de observatie in Caucazul de Sud.
In perioada presedintiei franceze la Consiliul UE, Romania a sustinut initiativele Parisului in relatia cu Republica Moldova, pe cele din domeniile cultura si educatie, precum si eforturile de a pune capat conflictului din Georgia, in calitate de stat asociat functiei exercitate de Franta.
