Pe aceeași temă
Ştefan Grigorescu, fostul director de la Institutul Naţional de Geologie care a dat aviz pozitiv pentru proiectul Roşia Montană, a susţinut, într-un interviu pentru gândul.info, că documentul favorabil dat RMGC a avut la bază, în parte, documentaţia pusă la dispoziţie de companie, echipa de geologi care a fost în vizită la Roşia Montană în decembrie 2011 neputând să vadă dacă sunt falii seismice pentru că „atunci era zăpadă, nici nu putea să le vadă nimeni că există sau că nu există”, a spus Grigorescu, citat de Gândul.info.
"Ăştia(RMGC-n.r) au făcut în trei ani, în patru ani studiile alea de la dosar, noi nu puteam să le facem în trei, patru zile", a declarat Grigorescu, cel care a semnat avizul favorabil.
Mai mult, a spus el, specialiştii de la Institut au ratat o vizită în teren, în septembrie a aceluiaşi an, vizită organizată de RMGC, pe motiv că, "dintr-o eroare de comunicare", invitaţia a ajuns la Ştefan Marincea care "a confiscat-o el".
Cât priveşte acuzaţiile că a ignorat datele geologilor, acuzaţii care i se aduc de directorul demis Maricea, Grigorescu spune că "sunt multe nereguli, sunt multe calomnii"
„Eu am dat un aviz din partea Institutul Naţional de Geologie în cunoştinţă de cauză. Din păcate, există o altă realitate, care mereu este modificată. Eu am uzat de toate prerogativele ca ele să fie conforme cu realitatea”, a spus Ştefan Grigorescu.
Acesta a povestit pentru gândul cum a ajuns să dea un aviz consultativ după ce o echipă de 10 geologi a mers în decembrie 2011 şi timp de patru zile a prospectat zona de la Roşia Monatană.
„Eu am fost la o singură şedinţă a Comisiei de Avizare Tehnică(CAT), în 29 noiembrie 2011. Anterior acestei date, a fost fostul şef al Instituttului, domnul Marincea. Eu nu ştiu ce a făcut acolo, pentru că nu există material. Preşedintele acestei comisii a fost fostul secretar de stat Marin Anton, acum deputat, care ştie tot istoricul”, a spus Ştefan Grigorescu, care a precizat că rolul comisiei de la Ministerul Mediului era să examineze toate documentele existente în proiectul de la Roşia Montană şi să dea un punct de vedere cu privire la acest proiect.
„Înainte de 29 noiembrie, pe 10 noiembrie, am primit o invitaţie ca să pregătesc un punct de vedere vis-a vis de materialele făcute în acel proiect. Erau materiale făcute de RMGC, de Institutul Geologic, Universitatea Tehnică de Construcţii, Universitatea Bucureşti. Deci noi nu trebuia să facem teren.
Dar anterior datei de 29 noiembrie, în 13 septembrie, a fost o vizită cu toţi membrii CAT, organizată de RMGC la Roşia Montană, care să vadă toate obiectivele din teren. Atunci noi nu am fost chemaţi ca institut, pentru că cineva a făcut o eroare de comunicare şi l-a anunţat pe domnul Marincea, dar el a confiscat această informaţie şi nu a dat mai departe institutului sau secretariatului sau mie, pentru că el nu mai era director şi nu putea să participe”, a povestit Ştefan Grigorescu.
Ca urmare, după ce a aflat de vizită, Ştefan Grigorescu a cerut secretarului de stat şi ministrului Borbely „condiţii egale de estimare şi să mergem acolo”.
„Eu m-am edificat pe baza documentelor. Puteam să dau aviz atunci pe loc fără să am probleme de conştiinţă. Puteam să dau aviz pe 29 noiembrie, pentru că din ce au prezentat m-am edificat, din simulările de pericole potenţiale şi vulnerabilităţi şi factorul de siguranţă era peste 1. Eu mi-am făcut o idee, o logică, gândindu-mă câte baraje sunt în România care au căzut şi care s-au rupt? Şi care baraje sunt pline doar cu apă, nu sunt doar cu sedimente”, spune Ştefan Grigorescu.
El face comparaţia cu lacul de acumulare de la Vidradru, judeţul Argeş. „Ăsta de la Corna este de trei ori mai mic decât cel de la Vidraru, nu de trei ori mai mare aşa cum s-a spus. Vidraru are vreo 900 de hectare şi ăsta are vreo 300. Deci cineva a dezinformat în mod voit. Şi în plus că a spus că e la de cianuri, dar nu este, acolo rămâne steril, masă solidă care se sedimentează treptat. În sterilul de acolo poate să fie nisip curat, argilă sau roci”, explică geologul.
Ştefan Grigorescu spune că înainte de a veni la institut colegii care s-au aflat în teren i-au spus că nu sunt probleme.
„Membrii comisiei CAT au mers acolo şi au văzut, nu să să facă un studiu, cum eronat se spune acum. Noi (echipa de geologi-n.r.) nu ne-am dus să facem un studiu, ne-am dus să vedem staţiile de nanofiltrare, locul carierelor, locul barajului. Noi când am plecat la Roşia Montană am zis „Hai, domnule să luăm şi un aparat de electrometrie”, a spus Ştefan Grigorescu, care a precizat că el nu a mers la Roşia Montană împreună cu echipa de geologi.
„Aşa că au mers 10 geologi să vadă care este situaţia, nu să facă un studiu. Este bine să-i consultaţi pe toţi pentru că nu toţi au aceeaşi părere. Sunt şase, şapte care au o idee că nu sunt falii şi că coronamentul şi poziţia bazinului sunt ok din punct de vedere tehnic, auditată şi super audiatată de autorităţi în domeniu. Noi nu am făcut un studiu să spunem noi ceva , noi am consultat documentaţia şi documentaţia este în regulă. Dacă este în regulă un proiect făcut de cineva nu putem spune că nu este”, a spus conferenţiarul.
Întrebat dacă ceilalţi specialişti din echipă au spus că la Roşia Montană sunt falii, fostul director a spus că aceste persoane nici nu puteau să vadă faliile pentru că era zăpadă. „Eu nu am spus că sunt persoane care au spus că există falii, pentru că atunci era zăpadă, nici nu putea să le vadă nimeni că există sau că nu există, mă întelegeţi. Nu sunt falii care să afecteze construcţia hidrotehnică. Gândiţi-vă că acolo era zăpadă, că erau minus 12 grade Celsius. Dacă e zăpadă nu vezi toate formele de relief, toate fisurile. De bază au fost documentaţiile.
Au controlat din forajele care sunt executate în coronament şi în amonte de coronament, dacă sunt fisuri. Şi nu s-a demonstrat a fi fisuri. Au controlat din documentele care există. Noi am mers pe credibilitatea surselor, aşa cum şi ceilalţi membrii CAT şi-au dat avizul şi acordul. Este un aviz consultativ în vederea obţinerii acordului de mediu. Mai sunt paşi mari de făcut, acolo e problema. Avizul consultativ este să dai o şansă proiectului să fie luat în seamă. Nu că noi am dorit să schimbăm sau să falsificăm ceva. Este un aviz consultativ”, a spus Ştefan Grigorescu.
Fostul director susţine că avizul dat de Institutul Naţional de Geologie a fost dat în baza documentaţiilor puse la dispoziţie de Ministerul Mediului. „Avizul consultativ este dat în baza documentaţiilor care erau puse la dispoziţie de secretariatul tehnic al Ministerului Mediului. Noi nu puteam să facem un studiu. Ăştia(n.r. RMGC) au făcut în trei ani, în patru ani studiile alea de la dosar, noi nu puteam să le facem în trei, patru zile. Putem să vorbim şi să demonstrăm lucrurile şi, până la urmă, puteţi vorbi cu toţi membrii echipei. Fundamental pentru iazul de decantare nu este nimic greşit”, a mai declarat Ştefan Grigorescu. Profesorul spune că aviz consultativ nu poate împiedica un acord de mediu, „pentru că şi alte entităţi, decanul facultăţii de geologie şi fostul decan au spus pozitiv despre proiect”
„Pentru că în critica Institutului de Geologie sunt multe nereguli, sunt multe calomnii. A fost o notă că iazul de decantare de la Corna este de trei ori mai matre decât Vidraru. Este invers, Vidraru este de trei ori mai mare ca suprafaţă şi ca întindere decât Corna. Se induc minciuni grosolane. Mai sunt şi altele, dar nu mai vreau să fac declaraţii”, a conchis Ştefan Grigorescu.
sursa: gândul.info
