Pe aceeași temă
Intr-o ancheta publicata luni, cotidianul Gandul prezinta mecanismul strangerii de semnaturi in campania electoral. Plecand de la cifrele care arata ca 40% dintre cei cu drept de vot si-ar fi incredintat semnatura unuia dintre prezidentiabili (adica aproximativ 77% dintre cei care voteaza, de regula), Gandul expune un tablou ce implica multi bani insuficient supravegheati si controlati.
Dincolo de numărul real de susţinători ai prezidenţiabililor, o cheltuială de 2 lei pe semnătură, de 50.000 de euro la fiecare 100.000 de semnături, aşa cum calculează un fost candidat în alegeri, trece pe lângă orice bilanţ financiar de campanie. Pentru că legea trimite Autoritatea Eelectorala Permanenta (AEP) să controleze doar cheltuielile făcute după 3 octombrie, ziua în care a început oficial campania electorală. Insuficient, in conditiile in care semnaturile sunt stranse cu mult inainte de acea data, arata sursa citata.
Mare parte din decont îl face însă statul, printr-o metodă patentată de partidele mari pe care un insider de campanie o explica: „Celor implicaţi în strângerea de semnături li se promite, de regulă, că vor fi puşi în secţii în ziua votului. Legal, partidul poate să aibă un singur om pe secţie, dar un partid mare cumpără şi locurile alocate unui partid mic”.
In indemnizaţiile celor 130.000 de membri politici ai secţiilor de votare se varsă 10 milioane de euro la alegerile prezidenţiale din acest an. Sunt câte 2 euro din partea fiecărui salariat din România, mai arata sursa citata.
Citeste integral pe Gandul.
