Pe aceeași temă
Guvernul a aprobat trei acorduri petroliere semnate între Agenția Națională pentru Resurse Minerale, în calitate de concedent, și East West Petroleum Corp., în calitate de concesionar, în urma unei licitații care a avut loc în anul 2010, informeaza Agerpres.
Între timp, Gazprom Neft, prin divizia sa NIS din Serbia, a cumpărat de la compania canadiană East West Petroleum o participație de 85% în fiecare din cele trei perimetre.
Acestea sunt situate în vestul țării și sunt denumite EX — 3 Băile Felix, EX — 7 Periam și EX — 8 Biled.
Acordurile petroliere sunt de concesiune pentru explorare-dezvoltare-exploatare și au intrat în vigoare la data publicării în Monitorul Oficial, respectiv 22 noiembrie 2013. Anexa nu a fost publicată, fiind clasificată conform legii, întrucât conține programul de investiții convenit în urma negocierilor dintre ANRM și companie.
East West Petroleum a câștigat dreptul de a explora și exploata aceste perimetre în urma ultimei runde de concesiuni, organizate de ANRM în vara anului 2010. Atunci, ANRM a organizat o licitație internațională pentru concesionarea a 30 de perimetre petrolifere, din care cinci în Marea Neagră.
În mai 2011, canadienii au anunțat că au semnat un acord prin care Gazprom Neft a preluat, prin intermediul NIS, 85% din aceste perimetre.
În urmă cu două săptămâni, Vadim Smirnov, șeful NIS România, a declarat într-un interviu pentru AGERPRES, că societatea pe care o reprezintă deține patru perimetre în parteneriat cu East West Petroleum în vestul țării. Unul dintre acordurile petroliere fusese deja aprobat de Guvern, iar pentru restul era așteptată aprobarea.
Smirnov a ținut să sublinieze că Gazprom caută țiței convențional în aceste perimetre, și nu gaze de șist, așa cum s-a vehiculat în ultima vreme în spațiul public. El a punctat că Gazprom nu deține licențe pentru acest tip de activități și nici tehnologia necesară pentru exploziile hidraulice care ar identifica eventuale gaze de șist în zonă.
'Niciodată n-am avut această intenție, astfel de planuri, niciodată n-am discutat cu Guvernul această posibilitate, nici nu este prevăzut așa ceva în licența pe care o avem', a arătat Smirnov.
Întrebat ce s-ar întâmpla dacă ar descoperi totuși gaze de șist, el a răspuns: 'Nu se poate. Cu tehnologia pe care o folosim noi, nu se poate. Pentru că noi căutăm pungi de zăcăminte de petrol. Gazul de șist nu se află în pungi, iar noi nu facem explozii hidraulice, pentru că nu avem de ce. Dacă există pungi de țiței, o să aflăm cu tehnologia pe care o folosim. Deci e clar, noi vorbim de zăcăminte convenționale, nu avem permis din partea Guvernului să facem altceva. În afară de asta, nici n-am avut intenție, nici nu avem tehnologie. Dacă, peste cinci ani, Guvernul român va decide să se dezvolte și această tehnologie, probabil o să participăm. Dar deocamdată nu facem așa ceva nici în Serbia, nici în Rusia. De ce am face în România?'.
În plus, el a respins acuzațiile celor care afirmă că Gazprom s-ar afla în spatele protestelor față de gazele de șist.
'Eu citesc cu uimire astfel de afirmații. Este interesant, dar nu corespunde cu realitatea. Este o logică foarte... ciudată, sincer vorbind. Dacă Gazprom a venit să dezvolte zăcăminte convenționale și avem piedici din cauza faptului că cineva afirmă că noi căutam gaze de șist înseamnă că am venit și am organizat această campanie? Am citit și eu cu uimire, vă spun...', a precizat oficialul NIS.
De asemenea, întrebat de ce crede că oamenii protestează față de gazele de șist, reprezentantul companiei petroliere a arătat: 'Pentru că e dreptul lor, România e țară liberă, democratică, iar oamenii au posibilitatea să-și exprime părerea. Unele țări au gazele de șist în dezvoltare, altele nu au, dar asta n-are legătură cu Gazprom'.
În prezent, Gazprom deține, prin intermediul NIS, șase perimetre petrolifere în România: patru în parteneriat cu canadienii de la East West Petroleum, unul în colaborare cu irlandezii de la Moesia Oil and Gas și unul cu britanicii de la Zeta Petroleum.
Smirnov a mai spus că o primă sondă de explorare a relevat zăcăminte de țiței în care colaborează cu Zeta Petroleum, iar producția de petrol ar putea începe anul viitor, dacă se va stabili că zăcământul este comercial.
El a explicat că sonda de explorare săpată acolo a identificat zăcăminte de țiței convențional, dar nu și gaze naturale.
