Pe aceeași temă
Premierul elen George Papandreu intentioneaza sa organizeze un referendum national prin care poporul grec sa se pronunte daca accepta rezultatele acordului încheiat săptămâna trecută la summit-ul UE de la Bruxelles prin care se şterge o parte a datoriei publice, anunta Reuters. „Vom respecta voinţa poporului grec. Daca nu vor noul acord, nu il vom adopta", a declarat Papandreu.
Optiunea premierului grec poate fi considerata surprinzatoare pentru vest-europeni, in contextul in care se stie ca populatia nu priveste cu ochi buni tratamentele la care tara a fost supusa de catre creditori. "Voinţa poporului grec este obligatorie pentru noi", a declarat Papandreu, adaugand ca in cazul în care grecii nu sunt de acord cu acordul de la Bruxelles, acesta nu va fi adoptat.
Un sondaj publicat la sfârşitul săptămânii trecute au arătat că majoritatea grecilor cred că deciziile luate la Bruxelles sunt negative, doar 12,6% considerându-le pozitive.
De altfel, premierul grec a declarat că va solicita şi votul de încredere al Parlamentului pe tema acordului european asupra datoriei suverane a Greciei.
Temerea grecilor este ca tara lor va trebui sa accepte o înăsprire a controalelor asupra politicii fiscale (până în prezent acestea se derulau la fiecare trei luni) din partea „troicii” formate din UE, BCE si FMI sau chiar sa isi piarda suveranitatea.
Bancile si fondurile de investitii private care detin titluri de stat grecesti au acceptat sa piarda 50% din banii imprumutati Greciei. Practic, 100 de miliarde din datoria statului elen (de 350 de miliarde euro) a fost stearsa, Papandreu declarand atunci fericit ca "a inceput o noua era" pentru Grecia.
Falimentele Greciei de-a lungul istoriei
Pana acum, grecii au mai falimentat tara de vreo 5-6 ori. La începutul anilor 1930, multe ţări aveau probleme, iar economia mondiala cunostea ceea ce urma sa se cheme Marea Depresiune.
In cazul falimentului declarat de Grecia din 1932, tot printr-un referendum s-a decis stoparea rambursarii datoriei externe. Moratoriul astfel instituit a tinut pana in 1964.
In 1843, grecii imprumutasera 60 de milioane de drahme in urma cu 11 ani de la Franta, Rusia si Marea Britanie pentru a-si reface economia in urma Razboiului de Independenta. Grecia nu a putut sa-si achite datoriile, dar banii au fost furnizati de catre Banca Centrala.
In 1893, a fost declarat un alt faliment oficial, iar in 10 decembrie primul ministru Trikoupis declara in fata parlamentului “Regret, suntem în faliment”. Finantatorii au impus un consiliu strain care sa administreze veniturile si cheltuielile Greciei. Trikoupis a luat 6 credite in valoare nominală de 630 de milioane de franci, cu toate acestea, construirea infrastructurii nu a revigorat economia elena, circa 67% din veniturile la buget erau destinate platii ratelor de imprumut. Economia greacă a fost, astfel, prinsa într-un cerc vicios al îndatorării excesive . Trikoupis a pierdut alegerile din 1895 şi a murit un an mai târziu în Paris.
