Pe aceeași temă
Guvernul a modificat legea pentru alegerea presedintelui, stabilind că primul tur al alegerilor prezidențiale va avea loc pe 2 noiembrie, iar al doilea tur, pe 16 noiembrie. Printr-o ordonanță de urgență Executivul a adus modificări si Legii nr. 370/2004 pentru alegerea președintelui României. Modificarile sunt contrare recomandarilor Comisiei de la Venetia, care spun ca o legea electorala nu se modifica cu 6 luni inainte de alegeri. In urma modificarilor, dispar sectiile speciale de votare. In plus, Partidul Mişcarea Populară nu mai are posibilitatea de a-şi desemna un reprezentant în Biroul Electoral Central, relateaza ziarul Adevarul.
Guvernul Ponta a stabilit că primul tur al alegerilor prezidențiale va avea loc pe 2 noiembrie, iar al doilea tur, pe 16 noiembrie. Executivul a adus, printr-o ordonanță de urgență, și modificări la Legea nr. 370/2004 pentru alegerea președintelui României, nesocotind astfel recomandările Comisiei de la Veneția, potrivit cărora legislația electorală nu ar trebui modificată cu mai puțin de un an înainte de scrutin, pentru a nu dezorienta alegătorii, relateaza Romania Libera.
În 2011, pe când PSD era în opoziție, senatorul Titus Corlățean, devenit între timp ministru de Externe, a sesizat Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei deoarece puterea de atunci a adus modificări legislației electorale cu doar cinci luni și jumătate înaintea alegerilor locale și cu 11 luni înaintea alegerilor parlamentare.
Nu mai e loc pentru PMP
Guvernul a modificat Legea pentru alegerea Preşedintelui României şi, printr-un amendament introdus cu mare fineţe, a scos Partidul Mişcarea Populară (PMP), formaţiune năşită de Traian Băsescu, din viitorul Birou Electoral Central pentru alegerile prezidenţiale.
Modificarea a fost făcută printr-un procedeu devenit tradiţional pentru actualul Guvern: ordonanţa de urgenţă. Faptele stau în felul următor. Guvernul a modificat, subit, articolul 2 din „Legea pentru alegerea preşedintelui României“, adăugând încă o literă (e), care defineşte noţiunea de partid parlamentar, deşi o astfel de definiţie nu era necesară în legea pentru alegerile prezidenţiale. „Partide politice parlamentare sau formaţiuni politice parlamentare - partidele şi formaţiunile politice care au obţinut în urma ultimelor alegeri generale pentru Parlamentul României mandate de deputaţi sau senatori care au candidat pe listele acestora sau pe listele unei alianţe politice sau electorale din care au făcut parte partidele sau formaţiunile politice respective“, aşa sună definiţia noţiunii de partid parlamentar, aşa cum a fost stabilită de Guvern.
Miza amendamentului
Modificarea este cu atât mai surprinzătoare cu cât pare cu dedicaţie. Un singur partid cu greutate nu se încadrează în definiţia Guvernului: Partidul Mişcarea Populară, chiar formaţiunea girată de preşedintele Traian Băsescu, marele rival politic al premierului Victor Ponta. În acest moment, PMP numără mai mulţi parlamentari, însă nu poate fi considerat partid parlamentar în mod legal, dacă ne uităm la noua definiţie a Guvernului.
În 2012, la ultimele alegeri parlamentare, PMP nu era înregistrat ca partid, deci nu a putut să aibă listă proprie de candidaţi şi nici măcar nu a putut face parte dintr-o alianţă. Deci, oficial, nu există ca partid parlamentar. Cât de mult contează această definiţie în perspectiva alegerilor prezidenţiale? Răspunsul îl găsim tot în Legea pentru alegerea Preşedintelui României. La articolul 16, care stabileşte componenţa Biroului Electoral Central (BEC), se arată: „BEC este alcatuit din 5 judecători ai Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, preşedintele şi vicepreşedinţii Autorităţii Electorale Permanente (AEP) şi din cel mult 10 reprezentanţi ai formaţiunilor politice“, se arată în primul paragraf. Astfel, BEC va fi compus din 18 membri: cei 5 magistraţi, 3 reprezentanţi ai AEP (un preşedinte şi doi vicepreşedinţi) şi încă 10 trimişi ai partidelor.
Mai departe, Legea explică modul în care se aleg reprezentanţii partidelor. „În componenţa BEC intră preşedintele, vicepreşedintii AEP şi câte un reprezentant al fiecărui partid politic parlamentar. Astfel constituit, Biroul Electoral Central îndeplineşte toate atribuţiile ce îi revin potrivit prezentei legi, până la completarea lui cu reprezentanţii formaţiunilor politice neparlamentare care au propus candidate”. Prin urmare, algoritmul de completare a BEC este următorul: judecătorii, reprezentanţii AEP, reprezentanţii tuturor partidelor parlamentare şi, dacă mai sunt locuri, reprezentanţi ai partidelor neparlamentare care au propus candidaţi.
Spre ghinionul PMP, potrivit definiţiei introduse de guvern, există în acest moment exact 10 partide parlamentare. Pe lângă tradiţionalele cinci - PSD, PNL, PDL, UDMR, PPDD - mai există formaţiunile breloc, care au ajuns în Parlament în urma unei alianţe politice: UNPR, PC, Partidul Verde - toate trei au făcut parte din USL, precum şi Forţa Civică şi PNŢCD, care au făcut parte din Alianţa România Dreaptă. Ciudat este cazul ţărăniştilor. Oficial, Valeriu Todiraşcu a ajuns în Senat din partea PNŢCD, însă el era membru Noua Republică, formaţiune care nu era înregistrată în 2012 la Tribunal. Imediat după ce a ajuns în Parlament, Todiraşcu a demisionat din PNŢCD şi a revenit în Noua Republică, însă PNŢCD , în definiţia dată acum de Guvern, rămâne în acte partid parlamentar, chiar dacă nu are niciun partid parlamentar. Aşa s-a ajuns în situaţia ca un partid fără parlamentari, ca PNŢCD, să fie considerat partid parlamentar, iar un partid cu 20 de deputaţi şi senatori, ca PMP, să nu fie considerat partid parlamentar.
Singura şansă
Legea mai spune că, în cazul în care există mai puţin de 10 partide parlamentare, completarea BEC se face „cu reprezentantii formatiunilor politice neparlamentare care au propus candidaţi“. Singura pârghie prin care PMP şi-ar putea desemna un om în BEC este următoarea: cel puţin unul dintre partidele parlamentare să refuze să aibă reprezentant în BEC, situaţie foarte puţin probabilă, datorită mizei pe care o reprezintă alegerea viitorului preşedinte. Chiar şi într-un asemenea scenariu favorabil, PMP ar mai trebui să îndeplinească o condiţie: să-l păstreze pe Cristian Diaconescu candidat oficial la alegerile prezidenţiale, pentru a se încadra în litera legii.
Sectiile speciale dispar. Se va putea vota în orice secţie
Prin aceiaşi ordonanţă de urgenţă, Guvernul a desfiinţat şi secţiile de vot speciale, care erau amenajate, de regulă, în gări, spitale sau campusuri studenţeşti. Prin proiectul adoptat de Guvern, se prevede ca odată cu desfiinţarea secţiilor de votare special, cetăţenii să poată vota la orice secţie, în cazul în care ziua votării îi prinde în altă comună, în alt oraş sau municipiu decât cel de domiciliu.
Potrivit proiectului de ordonanță de urgență dezbătut de Cabinetul Ponta, secțiile speciale nu vor mai exista, iar alegătorii care se află, în ziua votării, în altă localitate decât cea de domiciliu, vor putea vota la orice secție, după ce declară în scris, pe propria răspundere, că nu au mai votat și nu vor mai vota la respecticul scrutin. Legea în vigoare până acum prevedea ca secțiile speciale să fie organizate în comune și orașe, de regulă în gări, autogări și aerogări, precum și în campusurile universitare.
Decizia de eliminare a secțiilor speciale este justificată de Guvern prin faptul că votarea în secțiile speciale „generează atât dificultăți logistice, cât și suspiciuni la exercitarea unor practici de tipul «turism electoral»“.
Tot proiectul de ordonanță prevedea ca din lista documentelor considerate act de identitate să dispară titlurile de călătorie. Acestea se eliberează, de consulate și ambasade, românilor aflați în străinătate care nu mai posedă documente valabile (le-au fost furate, le-au pierdut sau le-au expirat), în scopul întoarcerii în țară și au o valabilitate de 30 de zile. De asemenea, titlurile de călătorie se eliberează celor care au obținut cetățenia română, dar nu au încă și actele doveditoare.
La alegerile prezidențiale din 2009, pierdute de Mircea Geoană la o distanță mică în favoarea lui Traian Băsescu, social-democrații au ridicat problema titlurilor de călătorie. Același Titus Corlățean solicita atunci MAE să precizeze „urgent“ câte titluri de călătorie au fost eliberate înainte de cele două tururi de scrutin, în special de consulatele și ambasadele României din Italia, Spania și Republic Moldova.
Deoarece Guvernul Ponta, în stilul devenit deja caracteristic, nu a oferit detalii despre forma finală în care a adoptat ordonanța de modificare a Legii pentru alegerea președintelui, rămâne de văzut ce se schimbă mai exact când OUG va apărea în Monitorul Oficial.
