Judecătorul Stan Mustață de la Secția a II Penală a Curții de Apel București, reținut pentru corupție de către DNA și  arestat pentru 30 de zile, l-a obligat pe  Meme Stoica  să-i dea mită pentru anularea condamnării sale la   trei ani și jumătate închisoare cu executare, pedeapsă primită în dosarul „Transferurilor din fotbal”, potrivit Romania libera. Alături de judecătorul Mustață a fost arestată și grefiera sa, Mariana Curea, cea care îi găsea clienții pentru mită pe sistemul ECRIS al Curții de Apel București. Negocierea mitei si a solutiilor din diferitele dosare se faceau in apartamentul din Colentina al unuia dintre intermediari, in prezenta judecatorului Mustata, existind interceptari ale procurorilor, desi gruparea infractionala isi lua masuri de prevedere, discutind in baie unde lasau sa curga apa sau trageau frecvent apa. Sentințele judecătorului Mustață de la Curtea de Apel București erau importante deoarece, potrivit noilor coduri penale, sunt definitive și executorii.

Unul dintre intermediarii judecătorului Mustață s-a întâlnit și cu un apropiat al lui Dan Voiculescu, judecat de către magistrat, pentru a negocia o decizie favorabilă magnatului în dosarul "Privatizarea ICA", unde prejudiciul statului este de peste 60 de milioane de euro. Întâlnirea a fost recunoscută de judecătorul Mustață, însă acesta susține că interceptările   sunt doar "vorbe", nu probe materiale.Interceptările de la întâlnirile cu reprezentantului lui Dan Voiculescu sunt secrete, deocamdată.

Cererea judecătorului Mustață de a primi  mită, în cuantum negociabil, inițial de la sume cuprinse între 50.000 și 30.000 ( fără precizarea valutei) și apoi de la sume începând cu valoarea maximă de 500 de milioane de lei, i-a fost transmisă lui MEME STOICA de colaboratorul magistratului, intermediarul Ion Boraciu, prin avocata lui Stoica, „ o blondă”.

Discuțiile despre stabilirea modului de acțiune, a cuantumului mitei și a mesagerilor au avut loc în grupul sanitar al locuinței conspirative din cartierul Colentina, „statul major” al judecătorului Mustață. Pentru a bruia eventualele interceptări, nu se intra cu telefoane în grupul sanitar, se dădea drumul la apă și se trăgea des apa  la closet. Cu toate acestea, tehnica audio-video montată de SRI a înregistrat cu acuratețe toate întâlnirile.

Pe lună, se aranjau unu-două dosare, iar sumele cerute variau în funcție de posibilitățile financiare ale clienților aleși de grupare. Principalul criteriu de stabilire a potenței financiare era renumele avocatului ales de posibilul client.

În lumea juridica se știe că onorariul avocatului X este de zeci de mii de euro, iar al avocatului Y de câteva mii sau doar câteva sute de euro.

În funcție de “valoarea” avocatului , judecătorul Stan Mustață și principalul său vector de racolare, Florian Alexandru,   stabileau cuantumul mitei ce urma a fi cerută și modalitățile în care clientul, rudele acestuia sau avocatul acestuia urmau a fi abordați. Abordarea se făcea în principal de Florian Alexandru.

CITESTE SI CSM a încuviințat RETINEREA și ARESTAREA PREVENTIVA a magistratului Stan Mustață. Acesta judeca dosarul Voiculescu-ICA

Gruparea Stan Mustață ( judecător), Mariana Curea ( grefier) Ion Buraciu și Florian Alexandru ( intermediari) a fost monitorizată ( audio-video) ambiental de SRI, în perioada octombrie 2013-aprilie 2014,  inclusiv în BAIA apartamentului unde aveau loc întâlnirile clandestine.

În acel loc, proprietatea intermediarului Ion Boraciu, se alegeau clienții care ar fi fost dispuși să cumpere sentințe favorabile sau să cumpere influență la alte complete de judecată de la Curtea de Apel București;  se stabileau strategiile de racolare a acestora, cuantumul mitei și modul de acțiune. 

După ce i-a arătat bunăvoință lui MEME prin acceptarea "în principiu" a cererii de anulare a pedepsei cu închisoarea, judecătorul a condiționat soluția de primirea mitei 

Din interceptările ambientale de la data de 7 aprilie 2014 de la locuința „conspirativă”, rezultă că judecătorul Stan Mustață a adus în discuţie ( vorbea cu Ion Boraciu) dosarul penal al condamnatului Mihai STOICA, zis „MEME”, precizând că, deşi i-a admis în principiu contestaţia în anulare a pedepsei cu închisoarea, totuşi, pe fond, va respinge cererea: „Şi la MEME? la MEME? Nelu, Nelu (BORACIU-nn), la MEME? I-am admis în principiu, că se admite. Până pe 16, spune-i: „Bă, ţi-am zis că de admis în principiu, mă obligă legea, da’ mai departe o …[cuvânt obscen]…. Pe lege, …[neinteligibil]…, să fiu al dracu’”.

 În momentul când Ion BORACIU  l-a întrebat dacă totuşi mai putea să rezolve cererea, în sensul de a pronunţa o soluţie favorabilă: „Nu mai poţi s-o rezolvi?”, MUSTAŢĂ a lăsat să se înţeleagă că ar putea pronunţa hotărârea la termenul din 16 aprilie 2014: „Ba da. Pe 16”.

De asemenea, aflând că avocatul contestatarului MEME era o prietenă a lui  BORACIU  („Avocată o are pe doamna aia blondă. Şi aia e prietena mea…..), judecătorul i-a sugerat inculpatului BORACIU să o contacteze:  „Zi-i ei să sc…”.

 BORACIU  i-a adus la cunoştinţă că MEME  STOICA  credea că hotărârea favorabilă era întemeiată: „Nu vrea, că zice că pe bune iese şi…”, ceea ce l-a enervat pe judecător: „Fir-ar mama ei a dracu’! Băga-şi-ar …[cuvânt obscen]… în mama ei!”.

 MEME Stoica trebuia să plătească  50.000 sau cel puțin 30.000 pentru a-i fi anulata condamnarea definitiva

Aflată în incinta grupului sanitar, împreună cu judecătorul Stan  MUSTAŢĂ  şi cu intermediarul Ion BORACIU, în momentul în care s-a adus în discuţie dosarul privind pe „MEME”,  grefiera Mariana CUREA s-a retras: „Hai, că mă duc dincolo, vă las”.

       Subiectul „MEME STOICA” a fost reluat şi cu ocazia convorbirii din data de 28.04.2014, când la întrebarea inculpatului BORACIU Ion: „Ce ai făcut cu MEME? Mai poţi să faci ceva cu MEME?”, inculpatul MUSTAŢĂ Stan a răspuns afirmativ, condiţionând actul de justiţie de remiterea, cu titlu de mită, a unei sume de bani, fără a preciza valuta: „Cincizeci, patruzeci, treizeci. Sub treizeci dă-l în …[cuvânt obscen]…”.

       Din această convorbire a mai rezultat şi că celălat intermediar folosit de judecătorul Stan Mustață, respectiv Florian ALEXANDRU  ar fi luat legătura cu o persoană din anturajul lui Meme Stoica, tot pentru a-i cere mită.

Însă, acea persoană i-a invitat la un grătar, iar judecătorului Stan MUSTAŢĂ  i-a fost teamă să se expună în acest fel: „Păi acesta iar mi-a zis, c-a zis c-a vorbit cu unu, dar ăla zice să mergem la un grătar. Bă, să nu te atragă în cursă, bă, nebunul acesta!”.

Inițial, MUSTAŢĂ  a afirmat că poate să dispună o soluţie favorabilă – punere în libertate sau scăderea pedepsei –  în schimbul unei sume de bani, prilej cu care judecătorul a comentat faptul că Mihai STOICA  are bani şi că are mulţi avocaţi.

 Ulterior, cu prilejul discuţiei din data de 28.04.2014, MUSTAŢĂ  a precizat că suma de bani pe care ar fi putut să o plătească STOICA Mihai, în schimbul soluţiei favorabile, putea să fie de 500 de milioane lei vechi sau chiar 400 de milioane, însă nu mai puţin de 300 milioane.

Cum isi racola Mustata clientii: A dat cu cutitul, tentativa de omor foarte grav. Are avocat tare, deci are bani

În convorbirile purtate în mediul ambiental la 11.04.2014 şi 16.04.2014, Mustață Stan , în contextul în care trecea în revistă toate dosarele penale aflate pe lista sa de şedinţă, le-a solicitat inculpaţilor BoraciuIon şi Alexandru Florian să noteze numele, prenumele şi adresa subiecţilor procesuali, în vederea contactării acestora, prilej cu care urma să li se transmită „oferta” judecătorului de caz, în schimbul unor sume de bani. Astfel, StanMustață le dicta adresele și numele inculpaților unde să se ducă să ceară bani:

• „Uite, bă, Rupiță, Aleea…., numărul …, bloc …, scara … sector 4”
• „Cojocaru lu’ acesta, Cojocaru, strada……, sector 5”
• „Uite, mă, Pantelimon, strada….., a dat cu cuţitu’, tentativă la omor deosebit de grav. Îl cheamă LINCAN Ion”
• „Uite, bă, aici, toţi sunt din comuna …. A omorât un copil de 15 ani, cu maşina”, „Da, e definitivă la noi. Familia Coțoc, Coțoc, și Spânu și Burcea”
• „Burdoază Alexandru Nicolae, are fraudă… are fraudă informatică şi înşelăciune …[neinteligibil]… Bucureşti, sector 6 …[neinteligibil]… Aleea Istru …[repetă pronunţând literele]… «I… S… T… R… U…» Istru”
• „Ar merge, da, dacă găseşti, găseşte… P-ăsta n-ai de unde să-l găseşti …[neinteligibil]… P-ăsta dacă-l găseşti. Da’ mi-a… Azi mi-a dat Mariana planificarea la trei”.

Liste cu posibilii clienți

Conform proceselor-verbale de verificare existente la dosarul cauzei, persoanele indicate de Mustață Stan în cele ce preced figurează în calitate de subiecţi procesuali în dosarele penale aflate pe lista de şedinţă a completelor din care făcea parte Mustață Stan, informaţiile furnizate de judecător fiind confirmate de datele de stare civilă ale persoanelor menţionate. Mustață Stan sau CureaMariana au vorbit uneori despre planificarea judecătorilor în şedinţele de judecată şi despre compunerea completelor. Mustață Stan şi Curea Mariana au menţionat ocazional numele unor judecători care urmau să facă parte din anumite complete, faptul că un anumit judecător urma să intre în concediu şi alte astfel de informaţii

Discuțiile, la toaletă

În ziua de 15.04.2014, fiind ascunşi în grupul sanitar al imobilului situat în Bucureşti, şos. Colentina, Mustață Stan, Boraciu Ion şi Alexandru Florian au discutat despre dosarul nr. 374/93/2014, privind pe Rupiță Petre. Judecătorul Mustață Stan şi-a amintit că era vorba despre dosarul cu „lăutarii ăia”, în care „I-a admis la fond. I-a mai redus” şi i-a solicitat inculpatului Alexandru Florian să noteze datele: „Florine, ia-ţi un pix!”. Cu prilejul acestei discuţii, Boraciu Ion a afirmat că „Îl ştiu p-ăsta, pe Rupiță”, „Rupiță, nu-i de-aicea, mă? Rupiță”, iar Alexandru Florian s-a interesat: „Ce sunt, ciorile alea?”, „Ăia cu care au fost arestaţi …[neinteligibil]…”.

Conversaţia a fost reluată în data de 16.04.2014, când, în interiorul aceluiaşi grupă sanitar, judecătorul Mustață Stan a dictat adresa condamnatului Rupiță Petre: „Uite, bă, Rupiță, Aleea ….numărul ….., bloc…, scara… sector 4”, solicitându-i lui  Alexandru Florian: „Interesează-te de ăsta!”, ocazie cu care a menţionat şi faptul că poate să dispună singur soluţia favorabilă, în complet unic: „Şi sunt singur. Are asta, cum îi spune? Aplicarea legii penale mai favorabile”.

„Deci a avut şase”, „… şi a rămas la trei”

Atunci când Boraciu Ion s-a interesat cu privire la cuantumul pedepsei („Ce pedeapsă are?”), a fost lămurit de către judecător: „Are, are şase ani. Şi i-a dat cinci. Şi el vrea …[neinteligibil]…, i-a dat trei …[neinteligibil]… Eu pot să resping la parchet. Şi să o las aşa. El n-a făcut …[neinteligibil]…”. În acest context Alexandru Florian a concluzionat că „Deci a avut şase”, „… şi a rămas la trei”, fiind aprobat de Mustață Stan: „Da, da, da”. La rândul său, Boraciu Ion a înţeles că „Cere parchetu’ şase”, iar judecătorul l-a completat „Da, înapoi şase. Să-i rămână, că nu se aplică”.

Din verificările efectuate a rezultat că Rupiță Petre, a fost condamnat definitiv pentru săvârşirea infracţiunii de înşelăciune la pedeapsa de 13 închisoare.

În convorbirea purtată în mediul ambiental la 16.04.2004, în contextul în care revenise cu lista sa de şedinţă, Mustață Stan le-a solicitat inculpaţilor Alexandru Florian şi Boraciu Ion să meargă la domiciliul inculpatului Lincan Ion, în vederea contactării acestuia, ocazie cu care urma să-i transmită „oferta” judecătorului cazului său, în schimbul unei sume de bani. Astfel, Mustață Stan i-a dictat inculpatului Alexandru Florian: „Uite, mă, aici, Pantelimon, ai fost și la ăsta cumva? Pantelimon! Str….I. A dat cu cuțitu’, tentativă la omor deosebit de grav… Lincan Ion! Și are avocat tare, n-am mai notat avocatul. Deci are bani. I-a dat patru ani cu suspendare sub supraveghere și îi rămâne așa”.

De asemenea, la dosarul de arestare a lui Stan Mustață a fost ataşat procesul-verbal de verificare a datelor existente în baza de date ECRIS, privind dosarul penal nr. 1344/93/2013, în care Lincan Ion, prin hotărârea nr. 194/2013, din 19.12.2013, a fost condamnat în temeiul art. 20 C.pen. raportat la art. 174 alin.1 C.pen. – art.175 alin.1 lit. i) C.pen – art.176 alin.1 lit. c) C.pen cu aplicarea art. 80 alin.1 şi 2 Cod penal, la pedeapsa principală a închisorii de 4 ani, pentru săvârşirea tentativei la infracţiunea de omor calificat şi deosebit de grav. În temeiul art. 86 ind.1 alin. 2 Cod penal, dispune suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei principale pe o durată de 9 ani, termen de încercare stabilit conform art. 86 ind.2 alin. 1 Cod penal.  

Ce făcea fiecare membru al rețelei de corupție a judecătorului Stan Mustață

Din gruparea infracțională organizată a judecătorului Stan Mustață mai făceau parte grefiera Mariana Curea, care depista în sistemul ECRIS al Curții de Apel București condamnați sau inculpați dispuși să plătească mită pentru sentințe favorabile.

De asemenea, ținea sub supraveghere posibilitatea emiterii unor mandate de interceptare pe numele judecătorului Stan Mustață.

Din grupare mai făceau parte intermediarii Florian Alexandru, apropiat al clanului interlop al Cămătarilor și Ion Boraciu, om de afaceri, proprietarul locuinței "conspirative". Cei doi intermediari luau legătura cu "clienții", cu  rudele sau avocații acestora și le cereau bani contra sentințe favorabile sau contra trafic de influență la alte instanțe de la Curtea de Apel București.

Unul dintre intermediarii judecătorului Mustață s-a întâlnit și cu un apropiat al lui Dan Voiculescu, judecat de către magistrat, pentru a negocia o decizie favorabilă magnatului în dosarul "Privatizarea ICA", unde prejudiciul statului este de peste 60 de milioane de euro. Întâlnirea a fost recunoscută de judecătorul Mustață, însă acesta susține că interceptările   sunt doar "vorbe", nu probe materiale.

Interceptările de la întâlnirile cu reprezentantului lui Dan Voiculescu sunt secrete, deocamdată.

Reamintim că magistratul Mustață, președintele instanței din care mai făcea parte un judecător de la Curtea de Apel București, Secția a II a Penală,  urma să pronunțe decizia definitivă și executorie în dosarul lui Dan Voiculescu și a altor 12 inculpați.

Instanța inferioară a Tribunalului București l-a condamnat pe părintele Antenelor și al Partidului Conservator la 5 ani închisoare cu executare.

Dacă instanța condusă de Mustață ar fi menținut această sentință, Dan Voiculescu ar fi fost încarcerat imediat.

Elementele definitorii ale modului de operare practicat de gruparea infracțională a judecătorului Mustață. Fragmente din REFERATul DNA

În grupul in fracțional organizat, locul central, de șef, era al judecătorului Stan Mustață; grefiera Mirela Curea răspundea de verificarea informațiilor din sistemul ECRIS unde erau stocate toate datele despre dosarele penale și inculpați sau condamnați, iar Ion Boranciu și Florian Alexandru erau trimiși pe teren pentru racolarea clienților sau pentru primirea banilor.

În referatul prin care DNA a cerut arestarea judecătorului Stan Mustață și a grefierei Marioana Coman se precizează că grupul infracțional acționa pe mai multe paliere și anume:

-întâlniri conspirative, asigurate cu frecvență aproape zilnică de către Ion Boraciu, în biroul acestuia situat într-un apartament din București, șoseaua Colentina; modul de comunicare era conspirat , cu evitarea telefoanelor mobile;

-identificarea dosarelor penale din sistemul ECRIS al Curții de Apel București, în care judecătorul Stan Mustață putea pronunța soluții favorabile mitutorilor sau putea face trafic de influență la colegi din alte complete de judecată;

-formularea ofertelor constând în hotărâri judecătorești favorabile, prilej cu care nu era exclus din analiză nici un  dosar, indiferent de gravitatea infracțiunilor;

-trimiterea pe teren a intermediarilor Ion Boranciu și Florian Alexandru pentru a-I contact ape posibilii mituitori sau cumpărători de influență; adresele acestora erau aflate din sistemul ECRIS pe care îl accesau nelegal;

-amenințarea subiecților procesuali (aleși de grupare)  cu pronunțarea unor hotărâri judecătorești netemeinice dacă nu dau mită, chiar dacă aceștia aveau dreptul la o soluție favorabilă ( cum a pățit Meme Stoica!);

-cuantumul mitei era stabilit în funcție de potența financiară a subiecților aleși, iar potența financiară era stabilită în funcție de valoarea de piață a avocaților care îi reprezentau în instanță;

-banii se încasau de către unul dintre membrii grupului care avea legătură cu cumpărătorii de influență ( de obicei, Florin Alexandru), sumele fiind apoi împărțite egal sau în funcție de contribuția fiecăruia;

Cum procedau când le veneau clienții la „ușă”

Un alt mod de operare a constat în accesarea grupării criminale de către potenţialii mituitori şi cumpărători de influenţă, prin intermediul lui Ion Boraciu si Florian Alexandru, cărora le mersese vestea că pot aranja dosare la Curtea de Apel București.

În astfel de situații, Boranciu sau Alexandru  primeau bileţele cu numerele de dosare penale care trebuiau aranjate contra cost.

Grefiera Mariana Curea verifica pe portalul instanţelor de judecată la ce complet erau repartizate dosarele penale respective, după care consulta planificările existente la nivelul Curţii de Apel Bucureşti, pentru ca, în final, să le comunice membrilor grupului dacă respectivele cauze penale erau repartizate pentru soluţionare judecătorului Stan Mustață sau altor judecători pe lângă care  Mustață  susţinea că poate să intervină în vederea obţinerii unor hotărâri judecătoreşti favorabile. 

Grefiera putea afla dacă se emiteau mandate de interceptare pe numele membrilor grupării

Grefiera Curea se putea  ocupa și de aflarea emiterii unor posibile mandate de interceptare pe numele judecătorului Stan Mustață. Era documentată cu noile reglementări legislative.

Astfel, în ziua de 02.04.2014, Mariana CUREA  le-a explicat judecătorului MUSTAŢĂ şi colaboratorului său într-ale infracțiuni Ion BORACIU că, potrivit noilor legi penale, instanţa competentă să dispună  măsuri de supraveghere operativă faţă de judecătorul MUSTAŢĂ Stan era chiar Curtea de Apel Bucureşti.

Ea spune într-o interceptare: „Înainte, Parchetul făcea asta prin Ordonanţa procurorului. Acum trebuie să ceară încuviinţare la Instanţă, prin Încheiere”, „La noi!”, „Păi, la noi! Voi sunteţi de competenţa tot a noastră. Înainte era competenţa la Înalta ( Curte-nn)  şi de când s-a...”), sens în care nu exista nici un pericol, întrucât verifica personal în evidenţele Curţii de Apel Bucureşti existenţa unor astfel de mandate: „Nu s-a dat o ...[neinteligibil]... nimic pe dosar, c-o verific eu în fiecare zi, ECRIS-ul, şi la noi ( la Secția a II Penală-nn)  şi la întâia ( Secția I Penală de la Curtea de Apel București-nn)”.