Pe aceeași temă
Japonia si China vor ajuta la rezolvarea crizei datoriilor suverane din Europa prin intermediul FMI, dar dupa ce statele din zona Euro iau masuri in acest sens, a declarat ministrul japonez de finante, Jun Azumi.
"Noi impartim ideea ca Europa trebuie sa faca mai multe eforturi pentru a crea un zid de aparare mai puternic. De asemenea, suntem de acord sa actionam impreuna daca FMI va cere Japoniei, Chinei si SUA o crestere a capacitatii de imprumut", a spus Azumi reporterilor, duminica, dupa intalnirea pe care acesta a avut-o cu vicepremierul chinez, Wang Qishan, informeaza Bloomberg si Hotnews.
Aceasta intalnire a apropiat si mai mult primele doua economii ale Asiei, in continuarea intentiei incepute in luna decembrie, cand a avut loc vizita primului ministru Yoshihiko Noda la Beijing. Insa intre cele doua state exista si tensiuni periodice cu privire la granitele lor maritime, relateaza Hotnews.
Japonia si China si-au manifestat in continuare disponibilitatea de a participa la pachetul financiar dedicat Greciei, in valoarea de 130 de miliarde de euro, ceea ce a adus optimism pe pietele europene.
In plus, in urma vizitei de anul trecut, cand Noda s-a intalnit cu premierul Chinei, Wen Jiabao, Japonia a stabilit sa achizitioneze titluri de stat chineze in valoare de 10 miliarde de dolari, alaturandu-se astfel Coreei de Sud si Thailandei, in incercarea de a-si diversifica rezervele valuare.
Fondul Monetar International (FMI) a propus luna trecuta o crestere a resurselor sale de imprumut cu 500 de miliarde de euro pentru a sprijini economia globala impotriva potentialelor deteriorari generate de criza datoriilor din Europa.
Dupa intalnirea dintre Azumi si Xie Xuren, ministrul de finante al Chinei, oficialul japonez a cerut ca rolul yuanului sa fie reanalizat, afirmand ca "incertitudinea din pietele financiare globale prezinta oportunitati pentru reforma ratei de schimb a yuanului. China trebuie sa profite de aceasta oportunitate pentru a folosi intreaga banda de tranzactionare a yuanului si sa imbunatateasca flexibilitatea acestuia. "
In timp ce China acorda o fluctuatie maxima de 1% fata de dolarul american (0,5 procente in sensul aprecierii, si 0,5 procente in sensul deprecierii in raport cu paritatea centrala), yuanul nu a fluctuat mai mult de 0,15 procente in aceasta luna, conform datelor Bloomberg.
Criza europeana a inghetat cererea de export atat din China cat si din Japonia, iar oficialii ambelor state au raspuns semnalelor de incetinire a ratei de crestere economica. Banca centrala a Chinei a decis in 18 februarie reducerea rezervelor minime obligatorii, iar Banca Japoniei a crescut achizitia de active cu 126 de miliarde de dolari.
De asemenea, Wen si Noda au hotarat in decembrie sa promoveze tranzactionarea directa intre yuan si yen, fara a mai folosi ca moneda intermediara dolarul american, pentru a dezvolta o piata pentru schimbul valutar si pentru a reduce costurile companiilor.