Pe aceeași temă
Presedintele Comisiei Europene (CE), Jose Manuel Barroso, a prezentat luni recomandarile executivului european pentru toate statele membre. Analiza sefului CE a avut loc intr-o conferinta de presa la Bruxelles, informeaza hotnews.
Recomandarile, pregatite de Comisie, dar adoptate definitiv de liderii statelor membre reuniti in Consiliul European, sunt specifice fiecarei tari si analizeaza situatia economica a respectivului membru UE. Totodata, documentele furnizeaza optiuni cu privire la masurile care ar trebui adoptate in urmatoarele 18 luni. Teme puse in discutie sunt diverse, precum finantele publice, reforma sistemului de pensii, locurile de munca si combaterea somajului, invatamant si inovare etc.
Cele mai importante declaratii ale lui Jose Barroso (preluate de pe Hotnews):
- Suntem in al patrulea an al Semestrului european si dialogul in domeniul economic ne ajuta sa orientam UE afara din criza, spre crestere economica.
- In cadrul pactului de stabilitate si crestere am adoptat decizii pentru 8 state membre, pe care dl Olli Rehn le va detalia
- Se pare ca ocuparea fortei de munca va creste, desi incet
- Pietele financiare s-au stabilizat, iar finantele sunt mult mai solide
- Prioritatile noastre sunt clare: crestere economica si locuri de munca
- Prin recomandarile date Comisia arara masuri practice
- Prima prioritate - sa atacam efectul de durata asupra ocuparii fortei de munca; somajul este inca ridicat
- Am adresat recomandari catre 13 tari cerandu-le sa depuna eforturi pentru locuri de munca de mai buna calitate;
- Pentru 8 tari - recomandari privind Garantia pentru tineret.
- Trebuie sa gasim solutii pentru a spori investitiile.
- Datorii de peste 100% din PIB in mai multe tari; dar reducerea nu trebuie facuta in detrimentul investitiilor.
- Trebuie sa gestionam costul imbatranirii populatiei - recomandari pentru 19 state membre
- Am pus accentul din deplasarea impozitarii fortei de munca pe taxe pe proprietate si alte zone, in cazul a 16 state membre.
- Este important sa relansam investitiile private. Sunt necesare si alte decizii; trebuie rezolvata problema fragmentarii in UE; Trebuie sa eliminam orice gauri negre au mai ramas in sectorul bancar si sa promovam accesul la finantare al IMM - recomandari pentru 11 state
- Trebuie sa acceleram reformele structurale - mai ales pentru concurenta in domeniul serviciilor - recomandari catre 18 state.
- Cu aceste recomandari Comisia traseaza drumul Uniunii; sunt reforme greu de acceptat de catre populatie; vom urmari indeaproape progresele mai ales in tarile care au primit termene detaliate.
- Numai daca cooperam in cadrul Semestrului european acest dialog poate sa conduca la o redresare mai puternica.
- Intrebare: Am vazut in alegeri un vot impotriva austeritatii. Oare a sosit momentul sa se spuna ca a trecut vremea austeritatii?
- Barroso: Nu cred ca a fost vreodata o contradictie intre austeritate si crestere economica / fara incredere nu ar exista investitii si fara investitii nu ar exista crestere/ A existat o amenintare puternica la moneda euro/ Eliminarea amenintarii era indispensabila pentru restaurarea cresterii
- Investitiile nu pot veni fara incredere/ Consolidarea fiscala nu a fost niciodata considerata un scop in sine/ Credem ca este singura cale de a reusi, sa continuam cu consolidarea fiscala in cadrul Pactului de stabilitate si crestere
- Investitiile private nu sunt la nivelul pe care l-am dori din cauza fragmentarii pietei bancare
- Fondurile europene pot fi o sansa pentru multe tari
- Comisia Europeana nu a fost dogmatica in implementarea regulilor privind deficitele bugetare, dar criza financiara a fost agravata in unele state de nivelul inacceptabil al deficitului bugetar
- Am fost foarte aproape de abis din cauza comportamentului unor piete financiare, dar si al unor guverne
- Intrebare: Pare ca va indoiti ca Franta poate atinge obiectivele de deficit bugetar. Credeti ca victoria Frontului National e un element care va incita la prudenta?
- Barroso: Autoritatile franceze au anuntat inainte de europarlamentare un pachet de masuri care par sa duca tara in directia corecta. Daca masurile vor fi luate, si autoritatile au timp sa ia masurile necesare, atunci e posibila redresarea. E un exercitiu colectiv, Franta si UE. Frontul National a spus in campanie ca CE impune masuri Frantei, dar nu e adevarat. Masurile sint aprobate de Consiliul UE (organism format din ministrii statelor membre - n.red.), nu de Comisia Europeana. Aceste masuri anuntate de guvernul francez sint in interesul Frantei si francezilor. Nu e vorba de o cerere a unei puteri externe, ci de o nevoie a economiei franceze pentru a face fata nivelului de competitivitate global.
Context:
In 2013, Comisia Europeana a facut pentru România opt recomandări menite să o ajute să-şi îmbunătăţească performanţa economică:
1. Punerea în aplicare a unui program preventiv: În 2011, autorităţile române au negociat cu Comisia Europeană şi FMI un program preventiv de ajustare economică. În martie 2013, România a solicitat în mod oficial prelungirea cu trei luni a acestui program. Prin urmare, analiza finală a programului se va efectua la sfârşitul lui iunie 2013.
2. Finanţe publice şi un sistem de impozitare sustenabile. Deşi poziţia bugetară s-a îmbunătăţit în România, nivelul redus de respectare a obligaţiilor fiscale constituie o provocare majoră, iar sustenabilitatea şi adecvarea sistemului de pensii prezintă riscuri medii pe termen lung. Prin urmare, România ar trebui să ia măsuri de îmbunătăţire a colectării impozitelor, să egalizeze vârsta de pensionare pentru femei şi bărbaţi şi să susţină reforma pensiilor promovând încardarea în muncă a lucrătorilor în vârstă.
3. Reformarea sectorului sanitar: În sectorul sanitar din România există inegalităţi majore, cauzate în principal de utilizarea ineficientă a resurselor şi de un management defectuos. România trebuie să depună eforturi mai mari pentru a spori rentabilitatea sistemului, reducând utilizarea excesivă a internărilor în spitale şi îmbunătăţind asistenţa primară şi sistemele de trimitere a pacienţilor.
4. Piaţa muncii, şomajul în rândul tinerilor şi sărăcia. În 2012, România înregistra o rată scăzută de ocupare a forţei de muncă în general, iar rata de activitate în rândul tinerilor era printre cele mai mici din UE. România trebuie să amelioreze calitatea politicilor vizând activarea forţei de muncă şi să pună în aplicare, cât mai repede, Planul naţional pentru angajarea tinerilor. Numărul persoanelor expuse riscului de sărăcie sau de excluziune este, de asemenea, foarte ridicat, copiii fiind printre cei mai afectaţi. România trebuie să adopte neîntârziat legislaţia restantă şi să întărească legătura dintre transferurile sociale şi măsurile de activare.
5. Reforma învăţământului: România se confruntă cu o provocare majoră în ceea ce priveşte creşterea calităţii sistemului ei de învăţământ şi de formare profesională. Părăsirea timpurie a şcolii este o problemă importantă. România ar trebui să pună în aplicare reformele şi, în acelaşi timp, să îşi dezvolte capacitatea administrativă. Învăţământul terţiar trebuie adaptat la nevoile pieţei muncii, iar accesul persoanelor dezavantajate ar trebui îmbunătăţit.
6. Modernizarea administraţiei publice. Capacitatea administrativă redusă este o preocupare majoră pentru România, care contribuie la o rată scăzută de absorbţie a fondurilor UE. Prin urmare, trebuie consolidată guvernanţa şi calitatea administraţiei publice.
7. Mediul de afaceri: Provocările majore cu care se confruntă România în acest domeniu sunt un mediu de afaceri slab dezvoltat şi sprijinul scăzut acordat cercetării şi dezvoltării. Autorităţile române ar trebui să asigure servicii de e-guvernare eficiente şi să facă eforturi pentru a facilita accesul la finanţare şi pentru a reduce numărul de proceduri administrative pe care trebuie să le îndeplinească IMM-urile. De asemenea, România ar trebui să amelioreze eficienţa şi independenţa sistemului judiciar, precum şi eficienţa politicilor de prevenire şi combatere a practicilor de corupţie, în special în domeniul achiziţiilor publice.
8. Energie şi transporturi. România înregistrează un grad scăzut de competitivitate şi eficienţă în sectorul energetic şi în cel al transporturilor. Ea ar trebui să asigure liberalizarea preţurilor la gaze şi electricitate, să consolideze guvernanţa întreprinderilor de stat şi a organismelor de reglementare şi să finalizeze conexiunile transfrontaliere. Infrastructura pentru conexiunile de bandă largă este cea mai slab dezvoltată din UE, aspect care ar trebui remediat. În sectorul transporturilor, este nevoie de un plan amplu pe termen lung.