Pe aceeași temă
Klaus Iohannis, preşedintele ales al României, va face o vizită în Republica Moldova, vineri, 28 noiembrie. Iohannis se va întâlni cu preşedintele Nicolae Timofti, vizita sa avand loc cu putin timp inaintea alegerilor parlamentare din Republica Moldova, care vor avea loc pe 30 noiembrie, relateaza Gandul.
Deşi a fost validat de Curtea Constituţională a României, mandatul de preşedinte al lui Iohannis nu a început încă, iar vizita lui nu va fi una oficiala. Totodată, preşedintele ales ar urma să se deplaseze în Statele Unite ale Americii într-o vizită neoficială, înainte de depunerea jurământului din Parlament, pe 22 decembrie
Înainte de turul al doilea al alegerilor prezidenţiale, Klaus Iohannis spunea că una dintre primele vizite pe care le va face ca şef de stat va fi în Republica Moldova. „Din păcate nu am reuşit să merg la Chişinău în campanie). Mi-am dorit foarte mult, dar din motive logistice nu s-a putut. Dar peste câteva săptămâni voi reprezenta România şi vreau ca una din primele vizite pe care le fac să fie în Republica Moldova”, a spus preşedintele ales.
Totodată, într-un interviu acordat Ziarului Financiar, Iohannis afirma că parcursul european al Republicii Moldova trebuie să fie o prioritate naţională. „ Am vorbit în programul meu chiar de nevoia unui „nou Snagov”, adică a unui cadru consensual în care trebuie asumată tema Republicii Moldova. Între cele două state există o relaţie specială, dată de comuniunea de limbă, istorie, civilizaţie. Este o relaţie unică la nivel european. În raport cu Republica Moldova există două teme – integrarea europeană şi reunificarea. Cele două nu trebuie contrapuse, dimpotrivă. Prioritatea numărul unu este sprijinirea Moldovei pentru integrarea în Uniunea Europeană. Iar în ce priveşte reunificarea, aceasta este o alternativă pe care doar Bucureştiul o poate oferi şi Chişinăul o poate accepta. Dacă cetăţenii Republicii Moldova doresc reunificarea, nimeni nu îi poate opri să o facă. Aceasta este în esenţă consecinţa ultimă a relaţiei speciale dintre cele două state”.
Comuniştii, pe primul loc în sondaje, liberal democraţii pe locul al doilea la mică distanţă
La alegerile legislative din 30 noiembrie, moldovenii decid în fapt dacă vor merge pe calea Uniunii Europene sau pe cea a Rusiei. Un sondaj de opinie realizat de IMAS şi dat publicităţii la sfârşitul săptămânii arată că Partidul Comuniştilor din Republica Moldova este pe primul loc în preferinţele electoratului, la mică distanţă de Partidul Liberal Democrat. Comuniştii se află însă pe un trend descendent, pierzând aproape patru procente faţă de sondajul precedent.
Cinci formaţiuni politice ar putea intra în Parlament în urma alegerilor legislative din 30 noiembrie din Republica Moldova, arată sondajul realizat la comanda agenţiei IPN. PCRM ar obţine 19,6 la sută, fiind urmat de PLDM (liberal-democraţi) 17,2 la sută, PDM (democraţi) cu 14,2 la sută, Partidul Patria cu 8,7 la sută şi Partidul Liberal, cu 8,5 la sută. PSRM (Partidul Socialist din R.Moldova) se apropie de pragul electoral cu 5,3 la sută, în timp ce numărul indecişilor a scăzut uşor la 9,6 la sută.
Numărul persoanelor decise să voteze cu PCRM a scăzut cu 3,8 puncte procentuale comparativ cu sondajul din septembrie. PLDM a înregistrat o scădere de 1,4 puncte procentuale, în timp ce PDM, PL şi PSRM au înregistrat creşteri de peste două puncte procentuale.
"Din punctul meu de vedere, dacă e să comparăm Partidul Comuniştilor de acum cinci ani, când era foarte vizibil, foarte vocal şi foarte prezent, acum are o cu totul altă campanie şi cred că asta face ca ei să piardă. Dacă vă aduceţi aminte, pe timpul crizei politice ei aveau 39 la sută intenţie de vot netă, iar acum, după un an şi jumătate, sunt la 19 la sută. Procentele pierdute de PCRM s-au capitalizat la Partidul Patria, Partidul Socialiştilor, au migrat spre partide de alternativă", a declarat Doru Petruţi, director IMAS, într-o conferinţă de presă.
"Celelalte partide, liberal-democrat, democrat şi liberal, sigur că au trebuit să dea, în primul rând, explicaţii pentru propria prestaţie din campanie, dar resursele şi reţetele din campanie sunt foarte diferite. Vorbim de suport mediatic diferit, de resurse alocate în proporţii diferite, vorbim de capacitatea reţelelor de partid diferită", a adăugat Doru Petruţi.
În ceea ce priveşte încrederea în liderii politici, Iurie Leancă (40 la sută) şi Dorin Chirtoacă (38 la sută) sunt primii pe listă, fiind urmaţi de Marian Lupu (33 la sută), Igor Corman (31 la sută), Vlad Filat (28 la sută), Vladimir Voronin (28 la sută), Renato Usatîi (27 la sută) şi Mihai Ghimpu (20 la sută).
Potrivit sondajului, 60 la sută dintre respondenţi au declarat că s-au decis deja cu cine vor vota, iar 8 la sută nu exclud posibilitatea de a lua o decizie chiar în ziua votului. În ceea ce priveşte orientarea politică a respondenţilor, 29 la sută s-au declarat de dreapta, 23 de centru, 19 la sută de stânga, iar 22 la sută nu au oferit un răspuns.
Totodată, sondajul arată că cetăţenii moldoveni sunt încă indecişi între Rusia şi Europa. Astfel, 44 la sută dintre respondenţi consideră că Republica Moldova ar trebui să se apropie mai mult de Occident sau Europa, iar 43 la sută optează mai degrabă pentru apropierea de Rusia.
Dacă s-ar organiza un referendum pentru aderarea la Uniunea Europeană, 51 la sută dintre respondenţi ar vota pentru, iar 36 la sută împotrivă. Cifrele sunt apropiate şi în cazul unui plebiscit privind aderarea la Uniunea Vamală Rusia-Belarus-Kazahstan, respectiv 47 la sută pentru şi 35 la sută împotrivă