Pe aceeași temă
Proiectul privind confiscarea extinsă a averilor a fost adoptat, marţi, de Camera Deputaţilor, prin apel nominal, înregistrându-se 171 de voturi în favoarea acestuia, după ce, iniţial, la votul electronic, proiectul nu a trecut.
Proiectul de modificare a Codului Penal a fost adoptat în varianta Senatului şi prevede că se supun confiscării mai multe bunuri în cazul în care persoana care le deţine a fost condamnată pentru comiterea anumitor infracţiuni şi dacă fapta este susceptibilă să îi procure un folos material, iar pedeapsa prevăzută de lege este închisoarea de 5 ani sau mai mare.
Infracţiunile sunt cele de proxenetism, trafic de droguri şi precursori, trafic de persoane, la regimul de frontieră de stat, de spălare de bani, a legislaţiei privind prevenirea şi combaterea terorismului, iniţiere sau constituire a unui grup infracţional organizat.
Alte infracţiuni sunt: nerespectarea regimului armelor şi muniţiilor, materialelor nucleare sau alte materiale radioactive, falsificarea de monedă, divulgarea secretului economic, concurenţă neloială, deturnare de fonduri, nerespectarea dispoziţiilor privind importul de deşeuri şi reziduuri, organizarea şi exploatarea jocurilor de noroc, corupţie, evaziune fiscală, regimul vamal, bancrută frauduloasă, prin intermediul sistemelor informatice şi mijloacelor de plată electronice, traficul de organe.
Vicepreşedintele Camerei Deputaţilor Ioan Oltean a propus, marţi, reluarea votului prin apel nominal la proiectul privind confiscarea extinsă a averilor, după ce la votul electronic s-au înregistrat insuficiente voturi pentru ca acest proiect să fie adoptat, iar deputatul Doru Leşe a spus că s-a abţinut din greşeală.
Camera Deputaţilor este for decizional cu acest proiect de lege.
În 7 martie 2011, la bilanţul activităţii Ministerului Public, procurorul general al României, Codruţa Kovesi, pleda pentru conficarea averilor nejustificate ale condamnaţilor. "În 2010 am demarat un proiect finanţat cu fonduri europene prin care ne propuneam să pregătim investigatori financiari. Vom continua eforturile pentru a schimba concepţia potrivit căreia obţinerea unei condamnări reprezintă singurul scop al acuzării. Spuneam anul trecut că, în toate dosarele ar trebui să existe şi o investigaţie financiară care să identifice bunurile deţinute de inculpaţi, dar constatăm că uneori nu este posibil', declara Kovesi.
În opinia lui Kovesi, pentru a fi cu adevărat eficienţi procurorii este nevoie, însă, şi de o intervenţie legislativă. "Se întâmplă de multe ori, ca unui traficant de droguri să i se poată confisca doar sumele obţinute la ultima tranzacţie sau unui funcţionar corupt să i se confişte doar ultima mită şi să nu fie posibilă confiscarea averii pe care, în mod vădit nu o putea obţine din venituri legale. Este inechitabil şi nu putem continua în acest mod", spunea Codruţa Kovesi.
În opinia ei, justiţia va fi într-adevăr eficientă atunci când un condamnat va pierde toate bunurile dobândite nelegal. Atunci n-o să mai vedem situaţii în care infractorii îşi asumă riscul de a petrece un timp în închisoare ştiind că, după eliberare vor conduce maşini de lux şi vor locui în vile obţinute prin ilegalităţi, preciza Kovesi.
Procurorul general afirma că este nevoie de norme care să răstoarne sarcina probei cu privire la caracterul licit al averii persoanelor condamnate. "O astfel de reglementare funcţionează deja în majoritatea statelor europene, iar Curtea de la Strasbourg a considerat-o ca fiind în concordanţă cu standardele în materia drepturilor omului. România trebuie să implementeze Decizia-cadru 212 a Consiliului Uniunii Europene referitoare la confiscarea extinsă nu doar pentru a ne îndeplini obligaţiile asumate ca stat comunitar, ci în primul rând, pentru a răspunde unei nevoi sociale presante", explica Kovesi.
Ulterior, în 1 iunie, preşedintele Traian Băsescu declara că prezumţia caracterului licit al dobândirii averii din Constituţie a fost paravanul sub care, deşi s-a ştiut despre averi dobândite ilicit, nu au putut fi confiscate, iar statul nu şi-a putut recupera pierderile de la cei care au fraudat.
În 17 iunie 2011, Curtea Constituţională, cu majoritate de voturi, a constatat că eliminarea tezei a doua a art.44 alin.(8) din Constituţie, potrivit căreia "Caracterul licit al dobândirii se prezumă" este neconstituţională, deoarece are ca efect suprimarea unei garanţii a dreptului de proprietate, încălcându-se astfel limitele revizuirii prevăzute de art.152 alin.(2) din Constituţie.
Apoi, în 27 iunie 2011, preşedintele Traian Băsescu le cerea parlamentarilor să găsească o soluţie pentru transpunerea în legislaţia românească a deciziei 212/2005 a Consiliul ui JAI referitoare la confiscarea averilor obţinute illicit.
În 5 iulie 2011, Ministerul Justiţiei (MJ) lansa în dezbatere publică proiectul de modificare şi completare a Codului penal, prin care a introdus instrumentul confiscării extinse a averii, motivând că cele existente nu au contribuit suficient în asigurarea cooperării transfrontaliere eficace în domeniu.
