Pe aceeași temă
Grecia se confruntă cu o criză bugetară fără precedent care a obligat guvernul să ia măsuri stricte de austeritate, care au provocat ample mişcări sindicale. Germania, care se confruntă cu o atitudine potrivnică din partea populaţiei referitor la un ajutor din partea sa pentru Grecia, în ultima perioadă a refuzat orice susţinere financiară şi a sugerat că ar trebui ca FMI să acorde un împrumut. Pe de altă parte, Franţa ca şi alte ţări ale zonei euro au recomandat, până acum, o soluţie europeană, fără a angaja FMI.
La reuniunea de la Bruxelles ar putea fi făcut un compromis prin care să se creeze un mecanism de susţinere financiară care să presupună ambele opţiuni: FMI şi UE. S-ar putea ca FMI să intervină mai repede ca apoi să intervină şi ţările UE. Pentru început, suma care ar putea fi acordată Greciei s-ar ridica la aproape 22 de miliarde de euro.
Ar fi prima dată când FMI intervine în problemele financiare ale zonei euro, lucru până acum neacceptat de ţările membre ale zonei.
La rândul său, Berlinul a cerut ca disciplina bugetară a Europei să fie înnăsprită, cu posibilitatea ca să se poată introduce sacţiuni mai uşor pentru ţările care nu respectă regulile, putându-se ajunge chiar la excluderea din zona euro.
Reuniunea liderilor de state şi de guverne, în a doua zi de convorbiri, vineri, 26 martie, va aborda strategia economică a UE pentru următorii 10 ani. Pe agendă se află şi posibilitatea creării unui „guvern economic”, asemănător cu cel al instituţiei europene de mediu, care să faciliteze negocierile internaţionale.
Ca urmare a crizei greceşti şi în urma notei acordate de Agenţia Fitch Portugaliei, euro a coborât sub valoarea de 1,33 de dolari, cea mai scăzută paritate în ultimele 10 luni şi jumătate.
