Pe aceeași temă
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie l-a condamnat astazi pe Liviu Dragnea, preşedintele executiv al PSD, la un an de închisoare cu suspendare şi un termen de încercare de 3 ani, în dosarul Referendumul, în care DNA a cerut închisoare cu executare. Decizia nu este definitiva şi poate fi atacată la aceeaşi instanţă. Ministrul Dezvoltării Regionale, este acuzat, alaturi de alte 74 de persoane, de fraudarea referendumului organizat în 2012 pentru demiterea preşedintelui Traian Băsescu, relateaza stiripesurse.ro
UPDATE 1: Dragnea si-a anuntat demisia din functia de ministru si din functiile de conducere din PSD, intr-o conferinta de presa tinuta impreuna cu premierul Victor Ponta. Dragnea a declarat ca se considera nevinovat si ca nu intelege care a fost motivarea deciziei de astazi a ICCJ. El a mai precizat ca o astfel de decizie afecteaza democratia reprezentand un precedent periculos pentru cei care fac campanie electorala. Premierul Ponta a declarat ca verdictul ICCJ reprezinta o decizie simbolica de condamnare a suspendarii presedintelui
Principala acuzaţie a procurorilor DNA este că USL (PSD şi PNL) au utilizat un soft care să permită monitorizarea prezenţei la vot (lucru esenţial pentru ca referendumul să fie validat, fiind nevoie de o prezenţă de 60%), însă care a fost folosit şi pentru transmiterea de date privind modul în care se votează în secţiile de votare – câţi oameni au votat „Da” şi câţi „Nu”, conform Gandul.
Liviu Dragnea a declarat ca va renunta la functiile detinute, in cazul unei condamnari
In cazul unui verdict de condamnare in dosarul referendumului, toate functiile publice detinute “nu o sa mai fie”, a spus miercuri Liviu Dragnea: “Stiti foarte bine raspunsul la intrebarea asta (in privinta functiilor – n.r.). Nu o sa mai fie. E normal. Sa speram totusi ca nu o sa fie cazul, eu sper sa fie o sentinta buna pentru mine si pentru adevar”, a spus ministrul Dezvoltarii Regionale, potrivit Agerpres.
Intrebat acum cateva zile daca are emotii pentru sentinta din dosarul “Referendumului”, Liviu Dragnea a raspuns afirmativ. In privinta urmarilor unei eventuale condamnari, Liviu Dragnea a spus: “Stiti bine ce voi face, numai ca n-am vrut sa raspund niciodata la intrebarea asta din superstitie. Raspunsul e inclus in intrebare, stiti bine ce voi face”.
Oficialul a continuat sa isi sustina nevinovatia in aceasta cauza: “N-am nici eu, si cred ca nici instanta n-a identificat vreo proba serioasa la procuror. E vorba de un sir de afirmatii, consideratii, deductii, presupuneri si eu sper ca maine decizia sa fie de achitare”, a spus Dragnea.
El a mai aratat ca “in acesti doi ani si mai mult de zile m-am ferit sa comentez si am fost foarte rezervat in comentarii pentru a nu fi acuzat ca influentez Justitia, spre deosebire de altii, in frunte cu Basescu, care au tot influentat in cazul asta si care au tot presat. Asa voi face si eu: dupa sentinta voi vorbi mai multe lucruri”.
Acuzele procurorilor
In dosarul deschis in urma Referendumului privind suspendarea presedintelui Traian Basescu, in 2012, vicepremierul Liviu Dragnea a fost trimis in judecata in octombrie 2013. Dragnea este acuzat ca a coordonat un sistem informatic complex, prin care erau transmise mesaje, ordine si recomandari de frauda la referendum catre coordonatorii judeteni de campanile, primari si activisti de partid, arata procurorii DNA.
Potrivit rechizitoriului anchetatorilor, Liviu Dragnea, "cu ocazia organizării şi desfăşurării referendumului din 29 iulie 2012, a uzat de influenţa şi autoritatea sa în partid în scopul obţinerii unor foloase nepatrimoniale de natură electorală, necuvenite, pentru alianţa politică din care făcea parte partidul reprezentat de inculpat, şi anume îndeplinirea cvorumului de participare cu ajutorul voturilor obţinute în alte condiţii decât cele legale".
"În acest sens, Nicolae-Liviu Dragnea a coordonat un mecanism complex, în care a implicat mai multe persoane asupra cărora avea influenţă în virtutea funcţiei pe care o deţinea, având ca scop fraudarea rezultatelor privind participarea la vot", au scris procurorii în rechzitoriu
Participare de 60%
Anchetatorii au precizat că Dragnea şi-a folosit influenţa şi autoritatea în mai multe modalităţi.
Astfel, ca un prim pas, Dragnea, în calitate de secretar general al partidului pe care îl reprezenta, dar şi de coordonator al campaniei electorale, a emis două adrese, la 12 şi 13 iulie 2012, destinate organizaţiilor judeţene de partid, respectiv preşedinţilor şi directorilor de campanie, dar şi primarilor din ţară ai acelui partid, prin care, pentru obţinerea participării la vot a alegătorilor, în proporţie de 60 la sută, "li se solicita să ia măsuri incriminate de către Legea nr. 3/2000 (în fapt, promisiuni de foloase materiale în scopul de a determina alegătorii să voteze) şi, de asemenea, să propună prefecţilor înfiinţarea de secţii de votare în staţiunile turistice, care nu sunt ele însele unităţi administrativ-teritoriale".
CITITI SI: DNA cere inchisoare cu EXECUTARE pentru Liviu DRAGNEA, in dosarul referendumului
În paralel, Dragnea ar fi coordonat un sistem informatic complex, prin intermediul căruia a transmis mesaje, ordine şi recomandări legate de stimularea participării cetăţenilor la vot prin mijloace interzise de lege, către coordonatorii judeţeni de campanie, primarii şi activiştii de partid, au mai arătat procurorii în documentul citat.
In ce consta sistemul
Sistemul informatic in cauza avea două componente IT: una permitea schimburile de mesaje tip SMS, în timp real şi între mii de utilizatori, prin apelarea numărului telefonic dedicat "1855" ori prin recepţionarea de mesaje de la acest număr, iar cealaltă era o aplicaţie internet ce "dădea posibilitatea unui număr restrâns de persoane (aşa-numiţii «coordonatori judeţeni» sau «coordonatori») să obţină în timp real informaţii despre numărul de votanţi şi modul cum s-a votat în toate secţiile de votare, precum şi să introducă manual astfel de date pe portalele: referendum1.psd / referendum5.psd.ro", au precizat procurorii.
Sistemul era restrictionat prin nume de utilizator si parola, acestea fiind primite anterior prin SMS, la numarul 1855, mai arata procurorii.
"Acest sistem informatic asigura: comunicarea în fiecare oră a prezenţei la vot a cetăţenilor, lucru care permitea coordonatorilor de partid să identifice secţiile de vot cu o prezenţă slabă la urne; comunicarea de mesaje, conţinând ordine sau recomandări coordonatorilor şi/sau membrilor secţiilor de votare şi altor persoane, în vederea luării de măsuri pentru creşterea artificială a numărului de votanţi în secţiile deficitare prin folosirea de mijloace interzise de lege; obţinerea de informaţii precise, în timpul procesului de votare (şi nu după orele 23:00 ale zilei de 29 iulie 2012, când votarea se închidea) despre modul cum s-a votat în secţiile de votare de pe tot cuprinsul ţării, respectiv câte voturi «Da» şi câte «Nu» au fost exprimate. De altminteri, cerinţa a fost îndeplinită, astfel că au rezultat un număr de circa 4400 de comunicări de acest tip, recepţionate în timpul desfăşurării votului", argumenteaza procurorii.
Anchetatorii mai afirma ca Dragnea ar fi facut presiuni in judetul Teleorman, unde detinea functia de presedinte al Consiliului Judetean la acel moment, pentru a determina factorii decizionali sa scoata oamenii la vot, in scopul atingerii pragului de participare care asigura validarea referendumului, “inclusive prin incalcarea prevederilor legale”, mai arata procurorii.
CONTEXT
Instanta suprema a inregistrat in 7 octombrie 2013 dosarul "Frauda la referendum", in care au fost trimisi in judecata Liviu Dragnea si alte 74 de persoane, iar judecarea cauzei a inceput in 15 noiembrie. Liviu Dragnea, secretar general al PSD la data faptelor, a fost trimis in judecata pentru infractiunea de folosire a influentei sau autoritatii de catre o persoana care detine o functie de conducere intr-un partid, in scopul obtinerii pentru sine sau pentru altul de foloase necuvenite.
Potrivit rechizitoriului procurorilor, Liviu Dragnea, "cu ocazia organizarii si desfasurarii referendumului din 29 iulie 2012, a uzat de influenta si autoritatea sa in partid in scopul obtinerii unor foloase nepatrimoniale de natura electorala, necuvenite, pentru alianta politica din care facea parte partidul reprezentat de inculpat, si anume indeplinirea cvorumului de participare cu ajutorul voturilor obtinute in alte conditii decat cele legale".
Anchetatorii sustin ca Dragnea a fost sustinut in fraudarea referendumului de 74 de presedinti si membri ai unor sectii de votare din localitati din judetele Teleorman, Vrancea, Gorj si Olt. Acestia au fost trimisi in judecata pentru falsificare, prin orice mijloace, a documentelor de la birourile electorale si introducerea in urna a unui numar suplimentar de buletine de vot decat cele votate de alegatori, infractiuni comise sub forma autoratului, complicitatii sau a instigarii.
CITESTE SI:
