Ministrul de Externe, Titus Corlățean, interviu pentru Die Welt: Rusia are nevoie de consumatori pentru PETROLUL și gazele sale

România este despărțită de Ucraina doar de o frontieră terestră și mare: acesta este un motiv în plus pentru care conflictul din Crimeea este urmărit cu mai mare îngrijorare la București. Ministrul Titus Corlățean a discutat la Berlin cu omologul său german, Frank-Walter Steinmeier, despre posibilitățile de soluționare a conflictului, informeaza Agerpres.

România se teme că "foamea de putere" a lui Putin nu o să fie potolită curând și că apropiata luptă pentru Ucraina s-ar putea extinde și la alte conflicte înghețate din regiunea Mării Negre.

În vreme ce vecinii Ucrainei se tem de extinderea conflictului după criza din Crimeea, ministrul român al afacerilor externe, Titus Corlățean, subliniază într-un interviu acordat cotidianului german Die Welt că europenii au posibilitatea să mențină presiunile asupra Moscovei, tocmai pentru că Rusia are nevoie de consumatori și cumpărători pentru petrolul și gazele sale.

"Suntem foarte îngrijorați de dramaticele evenimente petrecute recent în țara vecină. Observăm cu atenție situația securității și ne temem de o conflagrație, întrucât criza din Ucraina ar putea ajunge la conflictele latente din Nagorno Karabah, Abhazia, Osetia de Sud și regiunea Transnistria din Republica Moldova", arată ministrul Corlățean. El pecizează că poziția României a fost mereu foarte clară: "în acord strâns cu partenerii europeni și euroatlantici, condamnăm încălcarea evidentă a acordurilor internaționale și bilaterale, de către Rusia". În plus, ministrul român susține că "modificarea granițelor prin mijloace militare este absolut inacceptabilă, indiferent de pretextele pe care le aduce Moscova. Dacă am ezita acum cu privire la o poziție europeană instituțională constantă, atunci la ce ne putem aștepta ulterior? Există un pericol mare să apară un precedent, în privința modului cum ajung să se traseze granițele. Pentru noi toți, asta este foarte îngrijorător — și nu numai pentru Ucraina, ci pentru întreaga Uniune Europeană".

În interviu, ministrul Colățean și-a exprimat încrederea că Rusia poate fi inclusă și atrasă într-un dialog politic, pentru că "acțiunile militare nu vor rezolva în niciun caz acest conflict". În același timp, el a declarat că este și "sceptic cu privire la promisiunile rusești. În trecut, Moscova a mai dat asigurări că nu plănuiește cuceriri — și cu toate acestea, a făcut exact contrariul, în cadrul unui acord privitor la România în 1877, de exemplu".

Pe de altă parte, Corlățean subliniază faptul că Rusia devine din ce în ce mai izolată pe plan internațional și că în cele din urmă, nici Moscova, nici comunitatea euroatlantică nu-și doresc un conflict, întrucât fiecare dintre părți are interese comune legate de securitate și economie. "Rusia și-a declarat în trecut respectul pentru dreptul internațional, astfel că în cele din urmă trebuie să și arate acest respect. De aceea menținem pe de o parte canalele de comunicare deschise, în vreme ce impunem și sancțiuni, asupra cărora am ajuns la un consens în Consiliul European și Consiliul de Afaceri Externe".

În privința sancțiunilor impuse și eficienței acestora sau ce pierderi vor aduce ele, de o parte sau de alta, ministrul Corlățean susține că experții sunt cei care trebuie să aprecieze cine are mai mult de pierdut din punct de vedere economic. "În orice caz, apar noi modalități de respingere a conflictelor și cooperare în domenii foarte decisive, precum securitatea internațională, lupta împotriva terorismului sau colaborarea în Afganistan — și care ajung să se oprească în domenii economice. Este greșit. Însă de aceea menținem o poziție dură și transmitem în același timp semnalul potrivit căruia dialogul politic trebuie să domine pe termen mediu și lung", a mai afirmat Corlățean. În opinia sa, dacă Rusia merge mai departe într-o direcție deja bătătorită, atunci vor exista consecințe negative, fără îndoială. "Investitorii străini își vor pierde încrederea, iar Rusia are nevoie de astfel de investitori, are nevoie de tehnologie străină și are nevoie de consumatori și cumpărători pentru petrolul și gazele sale", susține ministrul.

Întrebat dacă el consideră că UE dispune de suficiente opțiuni pentru a-l convinge pe un om ca Putin, Corlățean răspunde că întreaga situație nu trebuie văzută ca o competiție "de încordare a mușchilor". "În schimb, trebuie să fie o competiție a înțelepciunii politice. Când cineva are împotriva sa întreaga comunitate europeană și euroatlantică și cu toate acestea continuă să se comporte irațional, atunci asta este complet greșit și vor exista efecte pe termen mediu sau lung asupra intereselor politice și economice ale Rusiei", dă asigurări Corlățean.

Oferta aderării la UE pentru Ucraina a fost de asemenea comentată de ministrul român în interviul acordat Die Welt. "La nivelul CAE și al Consiliului European am început deja de câteva săptămâni să facem pași care arată clar că acordul de asociere nu este scopul final. Asta înseamnă că există o perspectivă europeană. Însă acest lucru nu se va petrece nici mâine, nici poimâine", arată Corlățean, cu referire la faptul că întreg procesul implică reforme structurale, reformarea instituțiilor și legislației și mai ales a mentalității. Cu toate acestea, o perspectivă pentru aderare este "un semnal politic clar" că este posibilă îndeplinirea criteriilor în acest sens. "Constituie o modificare de bază a poziției politice a statelor membre. Acum devine foarte limpede de ce a fost atât de importantă extinderea UE și NATO către țările din sud-estul Europei — în ciuda unor rețineri apărute chiar în Germania. În cele din urmă, a fost o contribuție foarte importantă la stabilitate și securitate", afirmă ministrul Corlățean.

Dacă există și voci critice care susțin că acest conflict cu Putin a apărut tocmai din cauza faptului că NATO și-a extins granițele tot mai aproape în direcția Rusiei, Corlățean susține cu fermitate că "o revenire la fosta filosofie imperialistă a Rusiei erodează obiectivele legitime ale națiunilor din sud-estul Europei" și este un lucru de neînțeles și de neacceptat. "În cele din urmă, după căderea comunismului, nu am luat o decizie împotriva Rusiei, ci ne-am decis doar pentru familia europeană. Vrem să lăsăm în urmă un capitol întunecat al istoriei și să revenim într-un mediu cu care avem mai multe lucruri în comun. A fost dreptul nostru legitim și suveran să decidem noi înșine asupra viitorului nostru", susține șeful diplomației de la București.

Die Welt observă că apartenența la UE nu rezolvă nici ea toate problemele și scoate în evidență faptul că, recent, România s-a aflat în mijlocul unui foc încrucișat din cauza presupuselor cazuri de "turism social" în sistemele de asigurări sociale ale altor state membre. Ministrul afacerilor externe declară că respectă orice politician din Europa care se opune, în campaniile electorale naționale, tentațiilor populiste. "Nu se poate spune că noii veniți în Europa, precum România și Bulgaria, ar vrea numai să se folosească de sistemele de asigurări sociale din Europa. Suntem cetățeni europeni la fel ca toți ceilalți, cu respectivele drepturi și obligații. Multe țări ale UE, precum Germania, au profitat foarte clar de forța de muncă din România. Românii din Germania au, în rândul cetățenilor din statele sud-est europene, cea mai ridicată rată a ocupării de locuri de muncă. Și asta înseamnă că au părăsit țara mai ales românii foarte bine pregătiți", asigură el.

Iar dacă în percepția publică această idee nu a ajuns încă, acest lucru este foarte regretabil. "Cert este faptul că cei mai deștepți oameni din domenii precum IT, medicină, inginerie sau arte au plecat din România și își folosesc cunoștințele în străinătate", insistă ministrul Corlățean. Dacă apar, firește, și excepții, care constituie greutăți pentru sistemele de asigurări sociale ale vecinilor europeni, există în același timp și legislația corespunzătoare și o colaborare polițienească ce trece de granițe. "Statisticile din fiecare stat UE arată foarte clar că majoritatea românilor din străinătate contribuie la productivitatea țărilor în care se află. Este nedrept ca excepțiile să fie generalizate", mai susține ministrul. "În mod firesc, nu suntem fericiți de emigrația forței de muncă calificate. În primul rând, pentru că aceasta lipsește în țară și apoi pentru că tocmai România i-a finanțat formarea. Însă asta nu are nicio importanță în dezbaterea din Germania sau Marea Britanie. Nu putem schimba nimic, din punctul de vedere al ofertei noastre, iar singura soluție este ca acelora care sunt foarte bine pregătiți să le oferim perspective mai bune, astfel încât să rămână", explică ministrul. El amintește că, în 2013, România a înregistrat a doua cea mai mare rată de creștere economică din UE, cu 3,5%, și-a crescut exporturile cu 50 de miliarde de euro, ceea ce constituie un "vârf istoric", și este pe calea cea bună pentru a face piața românească mai atrăgătoare, atât pentru angajați, cât și pentru investitorii străini. Germania este acum, după Austria și Olanda, al treilea cel mai important astfel de investitor, amintește ministrul.

Corlățean a mai spus pentru Die Welt că în România nu există cu mult mai multă sau mai puțină corupție decât în restul statelor europene și că guvernanții sunt cu atât mai interesați, din considerente economice, să o combată cum pot mai bine. El a amintit de faptul că au apărut o serie de legi care formulează lupta împotriva corupției mai clar decât în orice alt loc, așa cum ar fi, de exemplu, ilegalitatea angajării membrilor familiilor politicienilor sau demnitarilor (în aceleași instituții). "UE recunoaște eforturile noastre în mai multe domenii, din acest punct de vedere. Asta nu înseamnă că ne-am atins scopul. Însă un comportament discriminatoriu față de România, în cadrul UE, nu este acceptabil pentru noi. Avem dreptul să fim tratați la fel ca celelalte state UE", asigură el.

În apropierea scrutinului europarlamentar din luna mai, Corlățean recunoaște că există riscul ca populiștii sau euroscepticii să domine dezbaterea, iar familiile marilor partide europene trebuie să aibă grijă să nu se consolideze atmosfera xenofobă față de România. "Răspunsurile populiștilor și xenofobilor nu duc la crearea de locuri de muncă. În România, euroscepticii nu sunt, din fericire, foarte numeroși. Însă este suficient dacă trebuie să ne confruntăm cu aceste curente în Parlamentul European". Candidatul stângii europene, Martin Schulz, combate foarte clar argumentele antieuropenilor, mai arată ministrul: "la nivel național, trebuie să avem grijă să explicăm chestiunile europene, astfel încât lumea să le înțeleagă și să înțeleagă ce este în joc. În cele din urmă, pe oameni îi interesează soluțiile pentru problemele economice și sociale". Titus Corlățean recunoaște că alegerile europene nu prezintă mare interes, în general, însă amintește că în România există o situație deosebită anul acesta, pentru că în noiembrie va fi ales un nou președinte, astfel că oamenii sunt interesați de soluțiile oferite.

"Intrarea României în UE s-a petrecut acum șapte ani și încă mai sunt multe de rezolvat. Însă evident că după tot acest timp, este dureros că în cadrul UE există un dublu standard și că țara mea suportă un mecanism special de control. România joacă deseori câte un rol în campaniile electorale ale altor țări — și astfel sunt servite clișee care pentru noi sunt deosebit de insultătoare. Asta duce la frustrare și de aceea sunt români care nu se simt la fel de valoroși ca ceilalți cetățeni europeni. Însă putem să ne lăudăm și cu câteva succese, din punct de vedere economic, pe care nu trebuie să le ascundem", a mai spus ministrul Corlățean.