Pe aceeași temă
Consiliul Superior al Magistraturii a transmis la Ministerul Justiţiei motivarea avizului negativ în cazul procurorilor Ioan Irimie şi Tiberiu Niţu, propuşi de ministrul Mona Pivniceru pentru funcţiile de şef al DNA şi Procuror General, conform Romania Libera.
În cazul lui Irimie, secţia pentru procurori a CSM spune că acesta nu cunoaşte bine nici rolul DNA, nici instituţiile europene. Despre Niţu, CSM spune că este "irascibil" şi nu rezistă la stres, potrivit Realitatea TV.
Avizul CSM este consultativ, preşedintele Traian Băsescu urmând să decidă dacă acceptă numirea celor doi procurori la Direcţia Anticorupţie şi Parchetul General.
"Consiliul Superior al Magistraturii a transmis ministrului Justiţiei hotărârea 422 şi hotărârea 423 a Secţiei pentru Procurori din 22 noiembrie 2012, privind avizarea negativă a propunerilor de numire în funcţiile de procuror general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi procuror şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie", informează, luni, CSM.
Motivele pentru care Tiberiu Niţu a primit negativ de la CSM pentru functia de procuror general sunt:
-Din analiza planului de management şi din răspunsurile la întrebările adresate de membrii Secţiei pentru procurori, rezultă că modalităţile de înlăturare a vulnerabilităţilor identificate sunt tratate la modul general de Tiberiu Niţu , soluţiile implică majoritar modificări legislative şi nu sunt fundamentate pe studii şi analize privind eficacitatea sistemului judiciar, un exemplu edificator în acest sens fiind necunoaşterea studiilor de impact referitoare la noile coduri. De altfel, la majoritatea întrebărilor adresate de Secţia pentru procurori, domnul procuror a evitat răspunsurile directe şi concrete.
-S-a constatat, totodată, că lipseşte cu desăvârşire din proiect orice perspectivă asupra modului în care Ministerul Public se înscrie în sinergia instituţională, respectiv orice viziune asupra relaţionării cu celelalte instituţii implicate direct sau indirect în actul de justiţie.
De asemenea, domnul procuror, invitat fiind de membrii Secţiei pentru procurori să răspundă la întrebări pe această temă, nu a fost în măsură să contureze o viziune coerentă asupra problemei.
-Domnul Niţu Tiberiu-Mihail nu a identificat măsuri imediate şi concrete care, în raport de resursele umane şi materiale actuale şi de legislaţia în vigoare, să conducă la obţinerea unor rezultate pozitive în mai buna desfăşurare a activităţii unităţilor de parchet.
Astfel, deşi recunoaşte că măsura delegării procurorilor de la parchetele de la nivelele superioare la parchetele de la nivelele inferioare, în vederea preluării de dosare, nu are un rezultat scontat, propune această măsură în locul unei măsuri deja existente, care a fost apreciată ca fiind remarcabilă sub aspectul volumului cauzelor preluate şi al modalităţii de preluare, astfel cum rezultă din Hotărârea Secţiei pentru procurori nr. 326/12.09.2012, prin care a fost aprobat Raportul Inspecţiei Judiciare nr. 1169/IJ/330/SIP/2012.
De asemenea, candidatul nu a prezentat o analiză şi măsuri aferente necesităţii de personal auxiliar, în contextul în care în ultimii ani s-au adăugat noi atribuţii în sarcina grefierilor.
Sub aspectul preluării dosarelor de către Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie de la unităţile de parchet din subordine, Secţia pentru procurori constată lipsă de performanţă şi neimplicare în exercitarea atribuţiilor manageriale la nivelul Secţiei de urmărire penală şi criminalistică din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, întrucât, în perioada în care domnul Niţu Tiberiu -Mihail a coordonat activitatea acestei secţii în calitate de prim adjunct al procurorului general, la această secţie nu s-a înregistrat niciun dosar finalizat prin rechizitoriu în materia conflictului de interese, corupţiei sau evaziunii fiscale, aceste materii fiind considerate priorităţi majore ale Ministerului Public.
De asemenea, domnul Niţu Tiberiu-Mihail, din perspectiva funcţiei pentru care a candidat, ca ordonator principal de credite, a oferit răspunsuri vagi, fără a avea în vedere idei de punere în practică a unor strategii concrete.
-În ceea ce priveşte criteriul de evaluare referitor la cunoştinţele specifice funcţiei pentru care s-a propus de către ministrul justiţiei avizarea numirii, Secţia pentru procurori reţine că domnul Niţu Tiberiu-Mihail nu a dat dovadă de iniţiativă în modernizarea managementului Ministerului Public sau în abordarea strategică a conducerii acestuia, o evaluare şi o analiză a regulamentelor care guvernează activitatea Direcţiei Naţionale Anticorupţie, Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism şi Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie lipsind cu desăvârşire.
De asemenea, candidatul nu a demonstrat cunoştinţe solide privind activitatea concretă a procurorilor din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (de exemplu, nu cunoaşte gradul de încărcătură al dosarelor/procuror la nivelul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi nici gradul de recuperare a prejudiciilor).
Din desfăşurarea interviului, s-au sesizat în privinţa candidatului un autocontrol scăzut, o rezistenţă scăzută la stres, irascibilitate, o scăzută capacitate de mobilizare şi adaptare la interviu, precum şi o spontaneitate redusă.
-Secţia pentru procurori mai reţine că domnul Niţu Tiberiu-Mihail a refuzat să răspundă la anumite întrebări relevante pentru conturarea profilului de candidat şi a disponibilităţii la efort, edificator în acest sens fiind evitarea lămuririi unor aspecte privind experienţa profesională, în contextul în care i s-au solicitat exemple privind acţiuni relevante care să-l evidenţieze profesional, cum ar fi un dosar important sau o acţiune de anvergură de-a lungul carierei de procuror.
-Secţia pentru procurori apreciază că domnul procuror Niţu Tiberiu-Mihail nu întruneşte condiţiile şi exigenţele necesare funcţiei de procuror general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, nu doar din punctul de vedere al lipsei unei viziuni strategice asupra managementului Ministerului Public, dar şi din perspectiva structurii de personalitate, respectiv a abilităţii de a relaţiona cu personalul, de a empatiza şi de a reuşi motivarea şi mobilizarea acestuia în vederea participării la realizarea obiectivelor Ministerului Public, toate pe fondul unei rezistenţe scăzute la stres şi al unei disponibilităţi limitate la efort susţinut.
Motivele pentru care Ioan Irimie a primit aviz negativ pentru functia de sef DNA:
Secţiei pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii a dat aviz negativ pentru Ioan Irimie, în raport cu criteriile de evaluare anterior arătate, constatant următoarele:
-Domnul procuror Ioan Irimie nu cunoaşte instituţiile Uniunii Europene, făcând confuzie între instituţii atât sub aspect organizatoric cât şi din punct de vedere al atribuţiilor şi al relaţiilor cu alte organizaţii sau instituţii naţionale ori europene.
În acest sens se reţine confundarea Consiliului Europei cu Comisia Europeană, respectiv a evaluărilor la care România este supusă în cadrul mecanismului instituit de Grupul de state împotriva corupţiei (GRECO) cu Mecanismul de cooperare şi verificare (MCV), respectiv evaluările la care România este supusă de către Comisia Europeană.
-Totodată, se observă şi cunoaşterea lacunară a realităţilor instituţionale ale Direcţiei Naţionale Anticorupţie de către candidat, ţinând seama, de exemplu, de lipsa unui răspuns satisfăcător privind rolul Direcţiei Naţionale Anticorupţie în cadrul Grupului de state împotriva corupţiei (GRECO), precum şi de lipsa unei prezentări coerente şi detaliate a modalităţilor concrete de colaborare cu Ministerul Justiţiei, Consiliul Superior al Magistraturii, Parlamentul României, Ministerul Finanţelor Publice şi alte instituţii publice, inclusiv cu Serviciul Român de Informaţii sau alte structuri informative specializate.
-Referitor la capacitatea de analiză, sinteză, previziune, strategie şi planificare pe termen scurt, mediu şi lung, la capacitatea de organizare, la identificarea unor eventuale disfuncţii şi vulnerabilităţi, precum şi a soluţiilor propuse pentru prevenirea şi înlăturarea acestora, dar şi a propunerilor pentru îmbunătăţirea activităţii manageriale a Direcţiei Naţionale Anticorupţie, Secţia pentru procurori reţine că domnul procuror IOAN IRIMIE dovedeşte o lipsa de viziune managerială privind organizarea şi eficientizarea Direcţiei Naţionale Anticorupţie.
În acest sens, se constată că deşi domnul procuror a identificat o serie de vulnerabilităţi şi posibile disfuncţii şi a propus obiective a căror îndeplinire ar putea conduce la diminuarea, respectiv eliminarea vulnerabilităţilor sau disfuncţiilor, nu sunt prezentate modalităţi concrete şi eficiente de natură a atinge obiectivele propuse. În privinţa resurselor umane, deşi propune completarea schemei de personal a Direcţiei Naţionale Anticorupţie cu procurori din cadrul celorlalte unităţi de parchet, domnul procuror Ioan Irimie nu a specificat modalităţi concrete şi eficiente de punere în practică a acestui deziderat în raport cu posibilităţile actuale şi cu legislaţia în vigoare.
De asemenea, se remarcă că domnul procuror IOAN IRIMIE nu a utilizat pentru identificarea vulnerabilităţilor sau disfuncţiilor studii şi analize privind eficacitatea şi eficienţa sistemului judiciar, motiv pentru care, în unele cazuri, susţinerile şi viziunea domniei sale sunt în contradicţie cu indicatorii statistici şi de performanţă existenţi în rapoartele de activitate ale Direcţiei Naţionale Anticorupţie.
Incompleta aprofundare a specificului instituţiei s-a evidenţiat, de exemplu, şi în faptul că domnul procuror a reţinut în proiectul său drept vulnerabilitate, „instabilitatea cadrului legislativ", aceasta în condiţiile în care Direcţia Naţională Anticorupţie nu s-a confruntat cu aşa ceva, nici referitor la incriminarea infracţiunilor de corupţie sau conexe (ultima modificare datând din primăvara anului 2007) nici referitor la cadrul funcţional al instituţiei.
Totodată, referitor la statutul magistratului, domnul procuror IOAN IRIMIE a afirmat că o soluţie potrivită ar fi ca procurorii să se bucure de inamovibilitate, fapt ce denotă o cunoaştere deficitară a acestei instituţii.
În privinţa criteriilor referitoare la capacitatea de comunicare, de relaţionare şi în legătură cu rapiditatea în luarea deciziilor, Secţia pentru procurori apreciază că domnul procuror IOAN IRIMIE nu dovedeşte abilităţi în domeniul bunelor relaţii cu mass media şi al transparenţei, şi nici preocupări în ceea ce priveşte îmbunătăţirea imaginii publice a instituţiei.
De altfel, domnul procuror a demonstrat şi incapacitatea de a lua decizia potrivită în ce priveşte modul de reacţie al şefului instituţiei într-o prezumtivă situaţie în care asupra unuia dintre procurorii structurii s-ar exercita presiuni.
Referitor la activitatea efectivă depusă de către domnul procuror Ioan Irimie, se constată faptul că acesta nu s-a evidenţiat prin întocmirea unui număr corespunzător de rechizitorii în cauzele de corupţie instrumentate, astfel cum rezultă din situaţia privind volumul de activitate al acestuia pentru perioada în care şi-a desfăşurat activitatea în cadrul Parchetului Naţional Anticorupţie, respectiv în cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie, în ultimul an de activitate în cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie domnul procuror neîntocmind niciun rechizitoriu.
