Pe aceeași temă
Reuniunea miniștrilor de externe de la Bruxelles va fi, din nou, dominată de criza din Ucraina, la o zi după referendumul pentru autodeterminare organizat de separatiștii proruși în estul țării.
Cele 28 de țări membre ale UE au calificat drept ilegală consultarea respectivă și au avertizat că ele nu vor recunoaște rezultatul, dar liderii separatiști și-au anunțat decizia de a tăia legăturile cu Kievul după ce și-au proclamat victoria cu aproape 90% voturi favorabile.
''Rezultatele pseudo-referendumului din estul Ucrainei sunt probabil false'', a comentat șeful diplomației suedeze, Carl Bildt, pe contul său pe Twitter.
Țările europene, care se tem de reproducerea scenariului din Crimeea, caută un mijloc de a stabiliza situația din Ucraina înainte de alegerile prezidențiale pe care autoritățile interimare de la Kiev vor să le organizeze pe 25 mai.
Nici chiar separatiștii n-au ținut cont de apelul președintelui rus, Vladimir Putin, de a-și amâna referendumul. Ei cred că soluția se află în mare parte la Moscova.
Luni, la Bruxelles, miniștrii de externe ai UE ar urma să aprobe o extindere a cadrului legal al sancțiunilor împotriva Rusiei, în scopul de a facilita blocarea bunurilor societăților implicate în criza ucraineană.
Noile sancțiuni ar viza, într-o primă etapă, întreprinderi sau personalități care au avut un rol direct în anexarea Crimeii, scutind totuși gigantul energetic Gazprom.
Potrivit unor surse diplomatice, responsabilii europeni au identificat 14 personalități și două societăți din Crimeea care ar urma să fie adăugate luni pe lista cu sancțiuni. Identitatea lor este pentru moment ținută secretă.
Până în prezent, UE a impus o blocare a bunurilor și o interdicție de călătorie pentru 48 de ucraineni și ruși.
Uniunea Europeană va încerca luni să crească presiunea asupra Rusiei prin adăugarea pe lista sa cu sancțiuni a mai multor personalități și societăți care au avut un rol în anexarea de către Moscova a regiunii ucrainene Crimeea, relatează agenția Reuters, citata de Agerpres.
Acum ar fi pentru prima dată când sancțiunile europene vizează întreprinderi, chiar dacă Bruxellesul rămâne în acest domeniu mult mai prudent decât Washingtonul.
SUA au sancționat la sfârșitul lunii aprilie 17 societăți rusești și au blocat bunurile a șapte apropiați ai președintelui Vladimir Putin, inclusiv președintele gigantului petrolier Rosneft, Igor Secin.
Oficial, UE este foarte hotărâtă să înăsprească tonul împotriva Rusiei dacă aceasta continuă să destabilizeze Ucraina.
''Suntem gata să impunem noi sancțiuni Rusiei dacă alegerile din 25 mai din Ucraina nu vor avea loc'', declara sâmbătă cancelarul german, Angela Merkel, la întâlnirea cu președintele francez, Francois Hollande.
Dar, în particular, unii diplomați europeni au subliniat că perspectiva sancțiunilor economice se lovește din ce în ce mai mult de rezistența din cadrul UE, deoarece unele țări se tem ca nu cumva o astfel de inițiativă să le afecteze propria economie și să provoace represalii din partea Moscovei.
