Pe aceeași temă
În ultima perioadă , au apărut tot mai mai multe suspiciuni, potrivit cărora Organizaţia Mondială de Sănătatea (OMS) a supraestimat pericolul reprezentat de gripa provocată de virusul A/H1N1, datorită unor presiuni din partea industriei farmaceutice.
Adunarea Parlamentară a CE (APCE) a cerut OMS să dea explicaţii într-o audienţă publică. OMS se apără declarând că nu a existat nicio presiune, atunci când a declarat gripa ca fiind o pandemie.
Wolfgang Wodard, preşedinte al comisiei APCE acuză OMS că a exagerat atunci când a catalogat gripa ca fiind atât de periculoasă, specificând că aceasta a fost făcută "sub presiunea laboratoarelor". Această acuză a lui Wodard a fost publicată de cotidianul Le Parisien, unde se arată că "legăturile de interes dintre şase experţi OMS şi firmele farmaceutice sunt cunoscute".
Practica conform căreia experţi din diferite comitete de sănătate publică naţionale sau internaţionale să fie finanţaţi de laboratoare farmaceutice private nu este o noutate, iar experţii declară că acest lucru nu le influenţează independenţa în cercetare şi în luarea deciziilor.
Keiji Fukuda, consilier al directorului general al OMS în problemele de pandemie, audiat de APCE, a subliniat că "nu a fost nicio influenţă din partea industriei farmaceutice".
Consilierul a declarat că această industrie farmaceutică "dispune de o experienţă şi de un punct de vedere care îi sunt specifice şi noi ţinem cont de toate punctele de vedere pentru a formula directivele cele mai corecte posibile" şi a continuat subliniind că "noi am făcut totul pentru a pune pe picioare un sistem solid fără ca să fie afectat de conflicte de interes".
O altă problemă care a atras acuzele asupra modului în care a fost decretată pandemia de gripă A/H1N1 este aceea a bazei ştiinţifice pe care s-a bazat OMS pentru a decreta o astfel de situaţie, mai ales că definiţia unei pandemii mondiale a fost modificată recent. Vechea definiţie a pandemiei mondiale de gripă preciza că este nevoie ca noul virus să provoace o rată de mortalitate net superioară unei mortalităţi provocate de o gripă normală. Conform noii definiţii, o pandemie poate fi declarată atunci când un virus se răspândeşte la nivel global.
Pe baza acestei noi definiţii a apărat doctorul Fukuda decizia OMS, spunând că "noul virus s-a propagat, cu o viteză fără precedent, în 120 de ţări şi teritorii în 8 săptămâni", precizând că "o comisie de experţi din cele mai expuse opt ţări au esimat, în unanimitate, pe data de 11 iunie 2009, că au fost reunite criteriile pentru a declara pandemia".
Conform ultimului bilanţ al OMS, realizat în data de 22 ianuarie, virusul A/H1N1 a ucis "aproximativ 14.142 de persoane", la vivel mondial.
La rândul său, Luc Hessel, reprezentant al grupului de producători europeni ai vaccinului, audiat şi el, a afirmat că "vaccinurile pandemice au fost făcute şi testate în mod riguros" şi că "au fost administrate în mod satisfăcător" pentru milioane de europeni.
El a adăugat că "vaccinurile contra A/H1N1 au demonstrat eficacitatea şi toleranţa lor în timplu testării clinice pe mii de indivizi de toate vârstele, respectându-se procedurile cele mai stricte".
Considerând că milioane de persoane sănătoase (mai mult de 38 de miliaone de vaccinări au fost făcute în Europa) au fost expuse inutil "riscurilor efectelor secundare necunoscute ale veccinurilor insuficient testate", autorii contestării deciziilor OMS estimează că cele 47 de state membre ale CE ar trebui să ceară "anchete imediate" cu privire la consecinţele declanşării pandemiei la nivel naţional şi european.
APCE va examina vineri, 29 ianuarie, acest document.
Reacţiile împotriva modalităţii de declarare a pandemiei de gripă din partea OMS se datorează noilor modificări aduse în definiţia pandemiei şi legăturii care se presupune a exista între industria farmaceutică şi această instituţie a ONU, dar, în ultima periodă, şi din cauza cazurilor de reacţii adverse la vaccin, în urma cărora au decedat mai multe persoane la nivel european.
Şi în cazul României, s-au înregistrat mai multe cazuri de efecte adverse serioase pe care autorităţile sanitare le ţin sub secret, foarte puţine informaţii reuşind să ajungă la public.
Luna ianuarie a fost şi luna "isteriei vaccinării", când s-a mediatizat moartea unui cunoscut om de televiziune, moarte provocată, conform medicilor, de virusul A/H1N1. Ulterior, au apărut o serie de suspiciuni, chiar din partea apropiaţilor decedatului, că, de fapt, moartea acestuia se datorează unui alt virus pe care bolnavul le-a luat de la aparatele la care a fost conectat, el fiind bolnav de pneumonie.
