Pe aceeași temă
Reglementarea unui prag de participare la referendum la 30% aruncă în derizoriu noțiunea de reprezentativitate și de suveranitate națională, susțin trei judecători ai Curții Constituționale a României - președintele Augustin Zegrean și judecătorii Daniel Morar și Ștefan Minea - în opinia separată la decizia din 14 noiembrie prin care s-a constatat că sunt constituționale modificările aduse legii de organizare și desfășurare a referendumului, informeaza Agerpres.
CCR a publicat, joi, motivarea deciziei din 14 noiembrie prin care a respins ca neîntemeiată sesizarea președintelui Traian Băsescu și prin care a constatat că sunt constituționale dispozițiile de modificare a Legii 3/2000 privind organizarea și desfășurarea referendumului prin care a fost redus pragul de participare la referendum.
În dezacord cu opinia majoritară, cei trei judecători au apreciat că sesizarea formulată de președintele României trebuia admisă și constatată neconstituționalitatea dispozițiilor criticate.
Ei consideră că, întrucât nu există în Constituție o prevedere care să precizeze în mod explicit condiția formală a valabilității referendumului, aceasta trebuie determinată prin raportare la norma sau normele cu valoare de principiu care stabilesc gradul de reprezentativitate care să confere legitimitate deciziei adoptate prin referendum.
Zegrean, Morar și Minea menționează că, atunci când legiuitorul a dorit să instituie în Legea fundamentală un alt tip de majoritate decât cea strict matematică (de 50% plus unu), a făcut-o explicit, cum este cazul procedurii de punere sub acuzare a președintelui pentru înaltă trădare sau al procedurii de revizuire a Constituției.
Cei trei judecători consideră că, prin urmare, întrucât Constituția nu conține alte precizări, termenul de 'majoritate' trebuie interpretat în sensul comun de majoritate numerică simplă, ceea ce în materia referendumului se determină conform regulii 50% plus unu din numărul persoanelor înscrise în listele electorale permanente.
Ei arată că președintele României, Parlamentul și Guvernul sunt autorități ale statului care, fie sunt alese în mod direct de corpul electoral conform regulii majorității, fie sunt învestite ori funcționează în baza aceleiași reguli a majorității.
"Or, nu se poate susține că, pentru deținătorul suveranității naționale — poporul, regula de stabilire a rezultatului votului și de determinare a valabilității unui referendum — instrument al democrației directe cu efecte în plan politic și juridic, să fie aceea a unui prag de 30%, așa cum stabilește legea supusă examinării Curții. O atare prevedere înfrânge principalul atribut al referendumului, și anume funcția sa de legitimare a puterii, prin care voința poporului validează actele supuse votului. Prin urmare, susținerea potrivit căreia voința majorității corpului electoral poate fi determinată prin validarea unui referendum la care au participat doar 30% din numărul cetățenilor cu drept de vot este contrară interpretării sistematice și cu bună-credință a prevederilor Constituției", se spune în opinia separată.
Ei atrag atenția că reglementarea acestui prag aruncă în derizoriu noțiunea de reprezentativitate și de suveranitate națională, făcând posibilă exercitarea acesteia din urmă de către o minoritate a populației, ceea ce este inadmisibil din punct de vedere al democrației constituționale.
Aceștia subliniază că, prin modificarea legii, Parlamentul a încălcat atât prevederile art. 2 din Constituție, întrucât admite posibilitatea adoptării prin referendum a unor măsuri lipsite de legitimitatea populară, cât și decizia CCR din 10 iulie 2012, prin care a constatat expres că dispozițiile legii referitoare la cvorumul de participare sunt constituționale numai în măsura în care asigură participarea la referendum a cel puțin jumătate plus unu din numărul persoanelor înscrise în listele electorale permanente.
"Actuala Constituție a fost adoptată și modificată ulterior cu o majoritate de 50% plus unu din cetățenii înscriși în listele electorale permanente. Diminuarea pragului de participare la 30% lipsește de legitimitate modificările aduse printr-o lege de revizuire, generând o situație de instabilitate constituțională. Nu toate manifestările poporului pot produce efecte, ci doar cele care respectă forme și proceduri stipulate de Legea fundamentală, care, sub aspectul procedurii de revizuire, constituie un model de constituție rigidă. (...) Orice interpretare contrară este inadmisibilă, întrucât ar conferi legiuitorului ordinar dreptul de a adăuga la textul constituțional, afectând astfel regimul și efectele juridice ale referendumului printr-o lege organică, inferioară ca rang Legii fundamentale", mai spus ei.
Cei trei judecători afirmă că nu pot ignora schimbarea de jurisprudență a Curții în ceea ce privește starea de constituționalitate a reglementărilor referitoare la condițiile de valabilitate a referendumului: nu mai devreme de un an, prin decizia din 10 iulie 2012.
"Or, se ridică întrebarea: care sunt elementele noi care au intervenit în intervalul de un an de la data pronunțării acestei decizii de natură să determine o reevaluare a autenticității manifestărilor suverane ale poporului român? De ce condiția esențială pentru ca referendumul să poată exprima în mod real și efectiv voința cetățenilor nu o mai constituie majoritatea cetățenilor înscriși în listele electorale permanente? ", mai atrag atenția Zegrean, Morar și Minea.
