Parlamentul vrea sa se SUBSTITUIE Justitiei. In caz de arestare si perchezitie, parlamentarii cer PROBELE de la procurori

Fara Autor | 16.01.2013

Pe aceeași temă

Sub pretextul modificării statutului senatorilor şi deputaţilor pe motiv de reducere a cheltuielilor, parlamentarii se pregătesc să modifice şi prevederile legale în materie de ridicare a imunităţii, potrivit Gandul. Astfel, potrivit draftului negociat de liderii grupurilor parlamentare pentru modificarea legii 96/2006 privind Statutul deputaţilor şi al senatorilor, cererea de reţinere, arestare sau percheziţie a deputatului ori a senatorului trebuie "să conţină temeiul legal şi motivele concrete în cazul respectiv care justifică măsura solicitată", dar şi "PROBELE relevante" pentru care se solicită o astfel de măsură. Se vrea simplificarea si a majoritatii cu care poate fi ridicata imunitatea.

Aceeaşi procedură este prevăzută şi pentru încuviinţarea începerii urmăririi penale a miniştrilor-parlamentari, dar si a fostilor ministri-parlamentari.

Legea urmează să fie votată săptămâna viitoare, negocierile între partide continuând asupra formei finale a Statutului aleşilor.

PROIECTUL PRIVIND MODIFICAREA STATULUI DEPUTAŢILOR ŞI SENATORILOR

Ce prevede legea actuală şi cum ar putea fi modificată

În forma actuală, legea prevede că: "cererea de reţinere, arestare sau percheziţie a deputatului ori a senatorului se adresează preşedintelui Camerei din care face parte de către ministrul justiţiei".

În forma propusă de parlamentari, procedura, prevăzută la articolul 24, se modifică astfel: "cererea ministrului justiţiei trebuie să conţină temeiul legal şi motivele concrete în cazul respectiv care justifică măsura solicitată. Cererea este însoţită de probele considerate relevante şi puse la dispoziţie de către parchet, care stau la baza motivelor invocate".

Dacă în forma actuală se prevede că membrii Comisiei Juridice trebuie să întocmească un raport în termen de trei zile, în noua lege "raportul comisiei va face referiri punctuale la temeiul legal, motivele concrete, precum şi la probele înaintate".

Ridicarea imunitatii, cu majoritate simpla

In Statut se modifica si majoritatea cu care se poate ridica imunitatea parlamentarilor, aceasta devenind mult mai usoara.

In forma actuala: Camera hotărăşte asupra cererii cu votul secret al majorităţii membrilor săi.

In forma propusa: Hotărârea privind aprobarea cererii ministrului justiţiei se adoptă cu votul secret al majorităţii membrilor prezenţi.

Chiar si in caz de infractiune flagranta, parlamentarii vor sa decida respingerea cererii Ministrului Justitiei de retinere sau perchezitie cu majoritatea celor prezenti in loc de majoritatea membrilor camerei respective.

"În cazul în care Camera constată că nu există temei pentru reţinere, va dispune, imediat, prin hotărâre revocarea acestei măsuri, cu votul secret al majorităţii membrilor prezenţi". (noul articol)

Modificări similare va suporta şi procedura în cazul cererii de urmărire penală pentru un ministru care îşi are calitatea de deputat sau senator.

Acest articol se aplică şi foştilor miniştri care au calitatea de deputat sau senator pentru faptele săvârşite în calitate de ministru.

Procurorii dati pe mana CSM, iar ministrul chemat in plen

În cazul în care este respinsă o cerere de reţinere a unui parlamentar, procurorul care a făcut cererea se poate trezi că intră în discuţia Consiliului Superior al Magistraturii.

"Hotărârea prin care Camera constată că nu există temei pentru reţinere va fi comunicată de îndată şi CSM pentru a se lua măsurile care se impun".

Mai mult, ministrul Justiţiei, cel care remite Parlamentului cererea făcută de către procurori, este chemat în Parlament pentru a lua cuvântul în plen când se dezbate cererea de urmărire penală.

Parlamentarii, citati ca martori cu aprobarea Biroului Permanent

O altă propunere vizează citarea senatorilor şi deputaţilor în procese. Potrivit noilor prevederi, parlamentarii ar urma să fie protejaţi, astfel încât să nu mai poată fi citaţi ca martori.

"Deputaţii şi senatorii pot fi chemaţi în faţa Parchetului şi a instanţei de judecată în calitate de martor. În cazul în care li se solicită să depună mărturie asupra unor fapte sau informaţii de care au luat cunoştintă în exercitarea mandatului lor, care au caracter clasificat, mărturia se va depune cu aprobarea prealabilă a Biroului permanent al camerei din care fac parte".

TAGS:

Opinii

RECOMANDAREA EDITORILOR

Bref

Media Culpa

Vis a Vis

Opinii

Redacția

Calea Victoriei 120, Sector 1, Bucuresti, Romania
Tel: +4021 3112208
Fax: +4021 3141776
Email: [email protected]

Revista 22 este editata de
Grupul pentru Dialog Social

Abonamente ediția tipărită

Abonamente interne cu
expediere prin poștă

45 lei pe 3 luni
80 lei pe 6 luni
150 lei pe 1 an

Abonamente interne cu
ridicare de la redacție

36 lei pe 3 luni
62 lei pe 6 luni
115 lei pe 1 an

Abonare la newsletter

© 2026 Revista 22