Pe aceeași temă
Joachim Gauck, în vârstă de 72 de ani, fostul sef al arhivelor STASI in perioada 1990-2000, va fi următorul preşedinte german, a anuntat cancelarul Angela Merkel, intr-o conferinta de presa. Noul sef de stat va trebui sa fie votat de catre Adunarea Federala pana la 18 martie.
Uniunea Creştină (CDU/CSU) a Angelei Merkel şi aliatul său liberal (FDP), Partidul social-democrat (SPD) şi Verzii dispun de o majoritate confortabilă pentru ca Gauck să fie ales, după demisia de vineri a lui Christian Wulff, acuzat de corupţie.
Gauck a fost candidatul din partea SPD şi a Verzilor în iunie 2010 împotriva lui Wulff, candidatul sustinut de Angela Merkel.El a pierdut cu putin la data respectiva in fata candidatului preferat de Merkel.
Gauck, calificat de Merkel ca fiind "un profesor de democraţie" în cadrul conferinţei sale de presă, se bucură de o mare popularitate în Germania.
Doar partidul de extremă dreaptă Die Linke, care include foşti membri ai Partidului comunist, îl critică puternic pe acest pastor luteran.
Gauck a fost seful arhivelor STASI, politia politica din fosta RDG, in perioada 1990 - 2000. El a deschis arhivele pentru accesul neingradit al publicului la scurt timp dupa preluarea acestora.
Preşedintele federal nu este ales direct de popor, nici de Bundestag, ci de un for special - Adunarea Federală. După experienţele neplăcute din perioada Republicii de la Weimar şi din cea nazistă, Consiliul Parlamentar care a redactat noua Constituţie germană la 1948-1949 a evitat ca preşedintele să fie ales prin vot direct de populaţie, scrie Deutsche Welle.
De asemenea, o decizie lăsată exclusiv camerei inferioare a Parlamentului, Bundestag, ar fi exclus landurile, lucru imposibil într-un stat federal. Nici varianta în care landurile decideau singure nu a fost agreată, aşa că s-a ajuns în cele din urmă la compromisul numit Adunarea Federală.
O idee care i-a aparţinut liberalului Theodor Heuss, cel care urma să fie primul preşedinte al Germaniei Federale. Forul special se întruneşte doar pentru alegerea şefului statului, o dată la cinci ani.
Alcătuirea Adunării Federale
Adunarea este formată din membri Bundestagului şi dintr-un un număr egal de reprezentanţi populari ai landurilor, desemnaţi în funcţie de principiile de împărţire a influenţei fiecărei regiuni, conform Articolului 54, aliniatul 3 din Constituţia Germaniei.
Adunarea Federală este cel mai mare for parlamentar german. Numărul delegaţilor nu este constant, el a oscilat mereu în funcţie de numărul mandatelor din Bundestag şi a fost influenţat major de reunificarea Germaniei în 1990.
Cele 16 landuri îşi trimit reprezentanţii în funcţie de numărul locuitorilor fiecărei regiuni şi de mărimea grupurilor parlamentare din legislativele regionale. La Adunarea de la Berlin nu sunt trimişi doar politicieni, ci şi personalităţi din sport şi cultură, care votează pentru alegerea preşedintelui.
Oficial, preşedintele Bundestagului este cel care fixează data întrunirii Adunării Federale. Din 1979 însă, forul special se întruneşte mereu pe 23 mai, ziua în care a intrat în vigoare Constituţia din 1949 şi în care a luat naştere Republica Federală Germania.
Locul de întrunire nu a fost unul fix: în 1949 reuniunea a avut loc în noua capitală federală Bonn; din 1954 până în 1969 s-a mutat în Berlinul de Vest iar între 1974 şi 1989 din nou la Bonn.
Abia din 1994 Adunarea Federală are loc în clădirea Reichstag-ului din Berlin. Şeful Adunării este întotdeauna preşedintele Bundestag.
Majoritatea absolută şi majoritatea simplă
Votul de desemnare a preşedintelui este secret. Fiecare membru al forului poate propune un candidat înaintea unui tur de votare.
În primele două runde de votare, pentru alegerea unui preşedinte este nevoie de votul majorităţii membrilor, aşa-numita majoritate absolută.
Dacă nu se reuşeşte alegerea unui şef de stat în două tururi, se mai votează o dată. Candidatul cu cele mai multe voturi este declarat câştigător. Ajunge deci aşa-numita majoritate simplă.
Ce se întâmplă când preşedintele demisionează
După retragerea înainte de termen a unui preşedinte, rolul său este preluat de şeful Bundesrat, camera superioară a legislativului. În momentul de faţă, funcţia este ocupată de premierul Bavariei, Horst Seehofer.
Dupa desemnarea noului preşedinte, acesta urmeaza sa fie votat de catre Adunarea Federala în cel mult 30 de zile de la retragerea fostului şef de stat, in cazul de fata pana la 18 martie.
