Pe aceeași temă
Patronul InterAgro, Ioan Niculae, şi preşedintele PSD Brăila, Gheorghe Bunea Stancu, au fost trimişi în judecată pentru folosirea influenţei de lider de partid pentru atragerea de fonduri pentru campania electorală a lui Mircea Geoană, respectiv finanţarea ilegală a campaniei fostului lider PSD. Alături de ei va fi judecat şi Gheorghe Teodorescu, acţionar al SC Insomar SRL şi Viorel Bărac, director InterAgro, pentru uz de fals.
Conform procurorilor Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA), în cursul anului 2009 Gheorghe Stancu şi-a folosit influenţa şi autoritatea rezultate din funcţia de preşedinte al organizaţiei judeţene Brăila a Partidului Social Democrat (PSD), pentru a obţine 1.000.000 euro de la Ioan Niculae, patron al SC InterAgro SA, bani ce urmau să fie folosiţi în campania electorală prezidenţială, desfăşurată la sfârşitul acelui an, pentru susţinerea lui Mircea Geoană.
Preşedintele CJ Brăila, Gheorghe Bunea Stancu, declară că acuzaţiile pe care i le-a adus DNA reprezintă "un circ mediatic" şi a respins acuzaţiile în ceea ce priveşte folosirea funcţiei de preşedinte al CJ Brăila pentru a obţine bani de la Ioan Niculae pentru sponsorizarea campaniei prezidenţiale din 2009.
"Nu sunt vinovat cu nimic, nu am nicio apăsare pentru acuzaţiile aduse, justiţia să îşi facă treaba, ne vedem în instanţă, eu nu am nicio emoţie. Acuzaţiile DNA sunt lucruri de care eu nu am cunoştinţă. Dacă o discuţie între doi oameni este ceva penal, atunci înseamnă că putem face toţi puşcărie. Asta este ţara noastră. Eu îmi văd de treabă, pentru că nu am nicio legătură cu acuzaţiile DNA", a declarat Bunea Stancu, citat de Mediafax.
"Bani pentru PSD"
Potrivit DNA, sumele de bani urmau a fi furnizate indirect. Ioan Niculae urma să achite plăţi către diferiţi furnizori de servicii ce aveau legătură cu campania electorală, inclusiv instituţii implicate în realizarea de sondaje de opinie publică.
Ioan Niculae este cel care a plătit sondajele de opinie făcute de Insomar în campania PSD în care Mircea Geoană era preferat îm postura Preşedintelui României, în urma alegerilor.
În schimbul banilor oferiţi, Ioan Niculae a solicitat ca, în cazul câştigării alegerilor de către candidatul partidului menţionat, să fie desemnate persoane care să îi susţină interesele la conducerea Ministerului Economiei, Comerţului şi Mediului de Afaceri, precum şi la nivelul celor două societăţi naţionale ce aveau ca obiect gestionarea şi distribuirea gazului natural (S.N.T.G.N. TRANSGAZ şi SNGN ROMGAZ SA).
Pe parcursul cercetărilor s-a stabilit că, din cei 1.000.000 euro, s-a plătit efectiv suma de 641.730 lei, aproximativ 150.000 euro, folosindu-se drept paravan un contract încheiat între societatea controlată de Ioan Niculae - INTERAGRO SA şi SC INSOMAR srl. Acest contract a fost încheiat pentru servicii fictive, tocmai pentru a se crea o acoperire aparent legală destinaţiei reale a sumelor de bani, şi anume finanţarea unui partid politic cu încălcarea dispoziţiilor legale.
Actele au fost încheiate de Bărac şi Teodorescu, cu mijlocirea lui Ioan Niculae. Dosarul a fost înaintat Judecătoriei Sector 1 Bucureşti.
Conform presei, INSOMAR a fost apropiat de interesele lui Geoană în campania electorală din 2009. Institutul de sondaje era controlat din umbră în acea perioadă de controversatul om de afaceri Sorin Ovidiu Vîntu, care a fost un susţinător deschis al candidatului PSD pentru Preşedinţia României. De altfel, Geoană a fost fotografiat la reşedinţa lui Vîntu cu câteva zile înainte de alegerile prezidenţiale din decembrie 2009.
În plus, Gheorghe Teodorescu, acţionarul INSOMAR anchetat în acest dosar de DNA, este şi el un apropiat al lui Sorin Ovidiu Vîntu. Presa a scris despre Teodorescu că ar fi folosit drept paravan de Vîntu în afacerea FNI.
Omul de afaceri Ioan Niculae mai este cercetat, alături de 40 de persoane din actuala sau fosta conducere a Romgaz, Ministerului Economiei şi Autorităţii Naţionale pentru Reglementare în domeniul Energiei, pentru favorizarea combinatelor lui Niculae şi pentru subminarea economiei naţionale. Patru dintre combinatele deţinute de omul de afaceri au primit gaze ieftine, din producţia internă, deşi nu aveau dreptul la acestea din cauza datoriilor la stat. Prejudiciul adus bugetului de stat se ridică la 126 milioane de dolari, potrivit DIICOT.
