Pe aceeași temă
Paul Prisecaru, director adjunct al Consiliului Concurenţei, a declarat, la conferința de închidere a proiectului de pregătire interdisciplinară pentru magistrați „Economie, Legislație, Concurență”, derulat de Freedom House, că orice analiză din domeniul concurenţei trebuie să aibă un caracter interdisciplinar şi să cuprindă consideraţii de natură economică, juridică, dar şi cunoştiinţe sectoriale.
Paul Prisecaru a subliniat faptul că ponderea analizei juridice în disputele privind aplicarea normelor de concurenţă tinde să fie constantă în majoritatea cazurilor, în vreme ce ponderea analizei economice variază în mod semnificativ. Spre exemplu, în cazul concentrărilor, analiza economică deţine o pondere mult mai ridicată decât în cazul celorlalte segmente ale politicii de concurenţă, atât prin prisma procedeelor de definire a pieţelor, cât şi prin prisma măsurării efectelor unilaterale generate de aceste concentrări.
O concluzie a prezentării lui Paul Prisecaru a fost că fundamentul economic al politicii de concurenţă are la bază o logică simplă: faptele anticoncurenţiale sunt interzise pentru că afectează în primul rând consumatorii. Cel puţin atunci când vorbim de cele mai grave încălcări ale legislaţiei în domeniul concurenţei, respective cartelurile, modelul microeconomic al funcţionării pieţelor demonstrează atât ceea ce pierd consumatorii din creşterile artificiale de preţuri sau din reducerea producţiei, cât şi ceea ce pierde societatea la capitolul bunăstării agregate, dar şi societatea în ansamblu: „Un cartel generează nu doar o realocare a surplusului de la consumatori la cei care organizează cartelul ci şi o pierdere de eficienţă la nivelul societăţii.”
Paul Prisecaru a subliniat faptul că decizia unei autorităţi de concurenţă este doar partea cea mai vizibilă a unei analize anticoncurenţiale, consideraţiile de natură economică stând la baza aplicării legislaţiei în domeniul concurenţei.
