Pe aceeași temă
Liderii USL au conceput un plan în cinci paşi care ar putea întârzia adoptarea angajamentelor asumate de România la summit-ul UE de săptămâna trecută. Aceştia cer fie modificarea Constituţiei, fie adoptarea unei legi speciale de schimbare a deficitului structural la cel mult 0,5%.
Iniţiativa Uniunii Socialist-Liberale (USL) vine la scurt timp după ce preşedintele Traian Băsescu a promis că ţara va stabili pragul maxim al deficitului în Constituţie, dar pentru aceasta trebuie să obţină şi sprijinul opoziţiei - lucru deloc simplu, având în vedere că USL pare să conteste orice plan al Puterii şi orice iniţiativă legislativă a PDL.
USL se opune legii comasării alegerilor şi reorganizării administrative propuse de Băsescu şi chiar a votat împotriva unei legi care interzicea cămătăria, doar pentru că iniţiatorii acesteia erau din PDL. USL este de acord cu aplicarea deciziilor luate vineri de liderii europeni, dar îl critică pe Băsescu pentru că a luat hotărâri în numele ţării fără a consulta opoziţia. În plus, opoziţia vine cu un plan pentru implementarea acestor decizii, care include guvern de tehnocraţi şi alegeri anticipate, informează România liberă.
Alegeri anticipate şi legi speciale
În loc de modificarea Constituţiei, dorită de PDL, USL vrea o lege specială pentru introducerea pragului maxim de 0,5% din PIB pentru deficitul structural.
Propunerea USL se bazează pe un articol din Constituţie, conform căruia legile legate de tratatele europene sunt adoptate în Parlament, în şedinţă comună, cu votul a două treimi dintre senatori şi deputaţi. Motivul, susţine liderul PSD, Victor Ponta, este că impunerea unui deficit maxim prin Constituţie este o procedură de durată şi care ar putea eşua la un eventual referendum dacă nu se înregistrează o prezenţă de peste 50%.
Articolul la care se referă Ponta, potrivit declaraţiilor lui Băsescu, priveşte doar tratatele Uniunii Europene, în timp ce acordul interguvernamental decis vineri nu este un astfel de document, ci este echivalentul unui acord bilateral semnat între două ţări. Comisia Europeană (CE), însă, susţine că o astfel de lege ar putea fi modificată prea uşor.
Înfiinţarea unui Comitet de criză format din reprezentanţi ai Puterii, al Opoziţiei şi ai USL şi ai Băncii Naţionale, care să găsească cele mai bune soluţii pentru adoptarea deciziilor de la Bruxelles şi pentru reducerea deficitelor, este al doilea pas propus de USL în cazul în care primul pas ar deveni mult prea problematic.
Pasul al treilea ar fi formarea unui guvern cu premier şi miniştri tehnocraţi care să se ocupe de punerea în aplicare a soluţiilor comitetului şi, mai important, să pregătească alegeri anticipate. Abia după ce noul Parlament, ales în urma scrutinului anticipat, îşi va începe mandatul se va putea trece la modificarea Constituţiei, susţine USL.
Aceasta, în condiţiile în care Băsescu a declarat vineri că România trebuie să treacă în Constituţie, şi nu în alt act normativ, prevederile privind bugetul şi deficitul structural.
„România nu are act echivalent cu Constituţia, şi aici nici un politician nu ar trebui să se joace", a mai spus Băsescu.
„Eu mi-am asumat informarea Comisiei că România va adera la acest acord. Dacă Parlamentul hotărăşte altceva, e problema lui", a mai spus ieri Băsescu.
Ministrul Muncii, Sulfina Barbu, completa că la începutul viitoarei sesiuni parlamentare trebuie modificată Constituţia, astfel încât România să poată semna în martie acordul interguvernamental agreat la Bruxelles.
Pasul al patrulea ar fi, conform preşedintelui PSD, organizarea cât mai rapidă a unor consultări politice pentru implementarea deciziilor luate de liderii europeni la Bruxelles.
Acest lucru este dorit şi de preşedintele Băsescu, care speră că astfel se va ajunge mai repede la un acord cu toate partidele privind modificarea Constituţiei şi îi invită, miercuri, pe preşedinţii partidelor şi formaţiunilor politice reprezentate în Parlament la Palatul Cotroceni.
Liderii USL, însă, au declarat, luni, că îi vor trimite o scrisoare lui Băsescu, în care vor arăta că nu doresc să participe la consultări ale şefului statului cu toate partidele, ci doar la o discuţie între ei şi preşedinte, însoţit eventual de către premierul Boc sau ministrul Finanţelor.
Ultimul pas, dar şi cel mai controversat, este grăbirea luării unor decizii interne legate de măsurile anticriză şi reducerea deficitelor.
Liderii USL propun acum stabilirea unui prag maxim al deficitului bugetar în Constituţie, dar, cu doar câteva luni înainte, tot ei criticau această măsură numind-o „o uriaşă prostie" preluată de la premierul Ungariei, Viktor Orban.
Pe lângă asta, USL s-a opus şi tuturor măsurilor de austeritate stabilite în cadrul acordului cu Fondul Monetar Internaţional (FMI). Cu acest "plan" liderii opoziţiei îşi contrazic propriile declaraţii şi acţiuni din trecut.
Luni, opoziţia a declarat că va depune o moţiune de cenzură împotriva proiectelor de lege privind comasarea alegerilor locale cu cele parlamentare şi cea privind promovarea magistraţilor la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie pentru care Guvernul îşi va angaja răspunderea. Mai mult, aceştia au anunţat că vor ataca legea comasării la Curtea Constituţională.
Cu toate acestea, potrivit sursei citate, în urma deciziei a 26 de şefi de state sau de guverne din UE - minus Marea Britanie - guvernul îşi va putea trimite proiectul de Buget în Parlament doar după ce îl trimite la Comisia Europeană pentru a fi analizat şi se poate împrumuta doar cu acordul oficialilor de la Bruxelles.
Aceste măsuri sunt obligatorii pentru toate statele din zona euro şi pentru cele care mai folosesc încă moneda naţională, dar au decis să semneze acordul interguvernamental stabilit vineri la Bruxelles.
Documentul mai prevede şi sancţiuni pentru nişte cerinţe stabilite încă de acum 20 de ani prin tratatul de la Maastricht, dar care nu au fost respectate de unele state membre - deficit structural de cel mult 0.5% din PIB şi deficit bugetar anual de cel mult 3% şi un grad de îndatorare de cel mult 60%. Pentru a se asigura că aceste cerinţe sunt asumate de toate ţările semnatare, CE a cerut înscrierea lor în Constituţiile statelor sau în legi cu puteri similare.
