Pe aceeași temă
Prim-ministrul Republicii Moldova, Vlad Filat, a prezentat vineri preşedintelui Nicolae Timofti demisia guvernului, în urma moţiunii de cenzură votată marţi de parlamentul ţării, informeaza AGERPRES.
Guvernul Filat II a fost învestit în funcţie la 14 ianuarie 2011, în urma unor alegeri parlamentare anticipate şi a unor negocieri de lungă durată între partidele parlamentare pentru formarea coaliţiei majoritare. Acesta este de fapt al doilea guvern al Alianţei pentru Integrare Europeană, după cel condus tot de Filat de la 25 septembrie 2009, până în ianuarie 2011.
Programul de guvernare al executivului se intitulează "Integrare Europeană: libertate, democraţie, bunăstare". Guvernul a fost format din reprezentanţii celor trei partide care la 30 decembrie 2010 au constituit Alianţa pentru Integrare Europeană II.
Pe parcursul acestui mandat, executivul a continuat reformele necesare în contextul negocierilor cu UE privind semnarea Acordului de asociere, iniţiate în 2011, iar în 2012 a început şi negocierile pentru crearea Zonei de liber schimb cu UE. De asemenea, în 2011 au început negocierile pentru semnarea unui acord de liberalizare a regimului de vize. În acest context, în 2012 guvernul a propus controversata lege antidiscriminare, care a provocat proteste în societate şi în mediul politic.
De asemenea, au fost continuate reformele nepopulare în învăţământ şi în sănătate, dar şi cele în domeniul justiţiei şi combaterii corupţiei, care, deocamdată, nu au adus rezultatele scontate.
Una din crizele cu care s-a confruntat executivul a fost scandalul aşa-numitelor 'atacuri raider', din vara anului 2011, când au existat mai multe tentative frauduloase de a deposeda ilegal acţionarii unor bănci. Situaţia a provocat atunci şi o criză în Alianţa pentru Integrare Europeană, iar mai mulţi funcţionari au fost demişi sau au demisionat, inclusiv directorul Serviciului de Informaţii şi Securitate.
Guvernul a continuat programul semnat cu Fondul Monetar Internaţional în 2010, pe care încă nu l-a încheiat, aşa cum se preconiza, la sfârşitul anului 2012, iar ultima misiune de monitorizare, care urma să vină în Republica Moldova în februarie a fost amânată din cauza crizei politice de la Chişinău.
La începutul anului 2013 a fost scos la iveală şi un alt scandal, legat de Banca de Economii, în care statul este acţionarul majoritar şi care a încheiat anul 2012 cu pierderi de 20 de milioane de euro. S-a dovedit că în ultimii ani banca a acordat credite neperformante în valoare de aproximativ 90 de milioane de euro. Guvernul a decis în ultima sa şedinţă de joi să majoreze capitalul social al acestei bănci cu aproximativ 13 milioane de euro.
Republica Moldova a încheiat anul 2011 cu o creştere economică de peste 7%, în schimb în 2012 dezvoltarea economică a stagnat, în mare parte din cauza secetei, care a redus producţia agricolă cu 25-30%. Pentru anul curent, FMI a prognozat o creştere economică de 4%.
În domeniul politicii externe, guvernul a avut drept prioritate negocierile cu UE. În domeniu bilateral, executivul de la Chişinău a continuat relaţiile bune cu România, iar în iulie 2012, cei doi premieri, Victor Ponta şi Vlad Filat au semnat o declaraţie comună privind cooperarea bilaterală în domeniul securităţii energetice, inclusiv realizarea gazoductului Iaşi-Ungheni şi a liniilor electrice de înaltă tensiune Suceava-Bălţi şi Iaşi-Ungheni. În martie 2012 a avut loc prima şedinţă comună a guvernelor României şi Republicii Moldova, care s-a desfăşurat la Iaşi.
Cu Federaţia Rusă, principalul partener comercial al Republicii Moldova, relaţiile sunt destul de distante, iar guvernul nu a reuşit încă semnarea unui acord de livrare a gazelor, după ce precedentul a expirat la 31 decembrie 2011.
În această perioadă s-a reuşit reluarea negocierilor oficiale în problema transnistreană în formatul 5+2, la sfârşitul anului 2011, după o pauză de aproape şase ani, dar în pofida optimismului Chişinăului de acum un an, când în regiunea secesionistă a fost schimbată conducerea, nu au fost înregistrate evoluţii importante.
Actualul guvern în exerciţiu a suferit şi câteva remanieri. În aprilie 2011 a demisionat ministrul justiţiei, în favoarea funcţiei de judecător la Curtea Constituţională, dar, se pare, şi în contextul unor neînţelegeri cu premierul Filat. În vara anului 2012 ministrul de interne şi cel al educaţiei au demisionat, dar la cererea lui Filat, iar la începutul anului curent şi ministrul tineretului şi sportului a renunţat la funcţie.
Scandalul care a iscat criza politică de la Chişinău ce a dus şi la demiterea guvernului a fost un accident de vânătoare produs la 23 decembrie 2012, la care au participat mai mulţi funcţionari şi la care a fost împuşcat mortal un om. Aceştia au ascuns incidentul, dar a ieşit la iveală la începutul anului, provocând un scandal politic, care s-a soldat cu mai multe demisii, inclusiv cea a procurorului general, care a participat la vânătoare.
La 13 februarie Filat a anunţat că formaţiunea sa părăseşte acordul de constituire a Alianţei pentru Integrare Europeană pentru semnarea unui nou acord care nu ar permite implicarea excesivă a liderilor Alianţei în activitatea instituţiilor statului. Ulterior, PLDM condus de Filat şi opoziţia comunistă au votat pentru desfiinţarea funcţiei de prim-vicepreşedinte al parlamentului, deţinută de democratul Vlad Plahotniuc. Între timp, Centrul Naţional Anticorupţie, condus de un apropiat al Partidul Democrat, condus de preşedintele parlamentului Marian Lupu, a vorbit despre mai multe dosare în care sunt implicaţi miniştri apropiaţi lui Filat, iar şeful fiscului a fost arestat pentru corupţie şi abuz de putere. În presă au apărut şi înregistrări ale unor convorbiri telefonice în care Filat îi dădea indicaţii şefului fiscului.
La 5 martie, parlamentul, cu ajutorul deputaţilor comunişti de opoziţie, cei ai Partidului Democrat şi al câtorva deputaţi neafiliat, a votat o moţiune de cenzură împotriva guvernului.
După ce şi-a prezentat demisia în faţa şefului statului, executivul va deplini numai funcţiile de administrare a treburilor publice, până la depunerea jurământului de către membrii noului cabinet de miniştri.
După demisia executivului, preşedintele Nicolae Timofti urmează să înceapă consultări cu fracţiunile parlamentare pentru a desemna un candidat la funcţia de premier. Dacă parlamentul nu va vota noul guvern în decurs de 45 de zile de la prima propunere, acesta poate fi dizolvat şi anunţate alegeri parlamentare anticipate, cu condiţia ca să existe cel puţin două solicitări din partea şefului statului pentru învestirea guvernului.
Până acum, toate cele trei partide care au format Alianţa pentru Integrare Europeană s-au declarat dispuse pentru negocieri, dar încă nu le-au început. Între timp, Partidul Democrat şi Partidul Liberal au declarat că nu vor accepta un nou guvern condus de Filat, în timp ce formaţiunea acestuia a anunţat că îl va înainta doar pe Filat în funcţia de premier. Opoziţia comunistă susţine că nu va participa la formarea unui nou guvern şi scopul acesteia este organizarea alegerilor anticipate.
În ultimii patru ani în Republica Moldova au avut loc trei scrutine parlamentare, dintre care două anticipate.
