Pe aceeași temă
Cel puţin 25 de oameni au murit, după ce Poliţia antiprotest a înaintat ca să cureţe Maidanul, piaţa centrală din Kiev. La puţin după ora patru în cursul dimineţii, scrie "Le Monde", poliţiştii au luat poziţie în jurul monumentului din centrul pieţei. Şi totuşi, într-o întâlnire cu comisarul european pentru Extindere, premierul ucrainean interimar garantase că forţele de securitate nu vor face uz de arme contra manifestanţilor.
La începutul serii de marţi, când a expirat ultimatumul autorităţilor, Vitali Kliciko, lider al partidului de opoziţie Udar, i-a sfătuit pe copii şi pe femei să părăsească piaţa "pentru a evita apariţia unor noi victime".
Însoţiţi de blindate cu tunuri de apă, forţele speciale Berkut au trecut de baricadele ridicate degeaba de protestatari. Au utilizat grenade lacrimogene şi sonore, iar poliţiştii care veneau în spate erau înarmaţi cu puşti de tip Kalaşnikov. Au fost întâmpinaţi cu pietre, cocteiluri Molotov şi focuri de artificii.
Liderii opoziţiei s-au întâlnit, mai relatează "Le Momde", cu preşedintele Viktor Ianukovici şi timp de o oră au fost nevoiţi să îi asculte acuzaţiile. Iar la final, preşedintele a refuzat să oprească atacul şi a solicitat ca demonstranţii să părăsească de bunăvoie Maidanul.
La nivel diplomatic, oficiali europeni precum Guy Verhofstadt au cerut o reuniune de urgenţă a miniştrilor de Externe europeni.
"Washington Post": Violenţele din Ucraina arată necesitatea unui acord negociat
Dincolo de Ocean, "Washington Post" comentează, în editorial, că e vorba de cele mai grave violenţe de după obţinerea independenţei Ucrainei, în 1991. Flăcările din Piaţa Independenţei, provenind de la corturile şi baricadele distruse, ar putea ruina perspectiva unui compromis între adminstraţia lui Ianukovici, sprijinită de Rusia, şi opoziţia prooccidentală.
Nu e clar care dintre părţi a dat startul violenţelor, dar vina pentru eşecul politic o poartă Viktor Ianukovici. După ce a fost de acord să negocieze cu opoziţia un premier şi un cabinet acceptabile pentru ambele părţi, a oprit negocierile după acordul de săptămâna trecută privind amnistia protestatarilor.
Iar luni, deputaţii din partidul lui au blocat încercarea opoziţiei de a face reforma constituţională ce ar reduce puterile preşedintelui. Asta i-a înverşunat pe militanţii din stradă, iar guvernul a răspuns prosteşte, dând ultimatumuri pentru tensiuni şi trimiţând apoi poliţia.
Preşedintele rus Vladimir Putin va fi probabil mulţumit. El a fost cel care l-a împins pe Ianukovici să nu facă un compromis cu opoziţia, pe care o descrie drept o creaţie a serviciilor secrete occidentale.
Şi totuşi, oricât pare de improbabil, judecând după materialele video de marţi, un acord politic este încă posibil. E de fapt singura soluţie la criză. După un telefon primit azi-noapte de la vicepreşedintele american Joe Biden, Ianukovici a acceptat să se întâlnească în această dimineaţă cu opoziţia. Dacă nu acceptă propunerile rezonabile ale opoziţiei, Ucraina nu e guvernabilă. Şi dacă Ianukovici nu îşi retrage forţele de securitate, guvernele din Vest ar trebui să aplice sancţiunile cu care au tot ameninţat.
"Le Figaro": Statul şi chinezii de la Dongfeng intră în capitalul PSA
A fost întoarsă o pagină a unei istorii de două secole. Din 1810, familia Peugeot prezida asupra destinului grupului ce îi poartă numele. Îşi va pierde acum rolul de principal acţionar la PSA Peugeot Citroën. Marţi, consiliul de supraveghere a aprobat creşterea de capital care înseamnă intrarea statului francez şi a constructorului chinez Dongfeng în grupul PSA. Fiecare dintre nou-veniţi va deţine 14% din capitalul grupului, o parte echivalentă cu cea a familiei Peugeot, care avea, înainte de asta, 25,4%. În acest fel, statul francez şi Dongfeng vor vărsa câte 800 de milioane de euro fiecare. Apoi, va exista pe Bursă o emitere de 1.4 miliarde de euro. Sumele sunt indispensabile pentru ca grupul să îşi consolideze poziţia în ţările emergente, în special în Brazilia şi Rusia, şi să deschidă o nouă fabrică la periferia Europei. În paralel, va strânge cooperarea industrială şi tehnologică cu Dongfeng ca să creeze modele noi pentru China şi Asia de sud-est.
"The Guardian": Protestele lenjeriei
Femeile din Kazahstan, Rusia şi Belarus au ieşit în stradă pentru a denunţa intenţia blocului de a interzice lenjeria intimă de dantelă. Măsura ar scoate în afara legii orice import de lenjerie care conţine mai puţin de 6% bumbac. Cu alte cuvinte, acestea nu vor mai putea fi fabricate, importate ori vândute în Rusia, Belarus şi Kazahstan, adică Uniunea vamală constituită de Moscova. Veştile au lovit în nişte societăţi sătule de o lenjerie de bumbac fără forme. Deja, 30 de femei care protestau în Kazahstan purtându-şi lenjeria de dantelă pe cap au fost arestate.
Interdicţia ar urma să devină efectivă pe 1 iulie. Dar consumatoarele deja sunt decise să continue rezistenţa. Lupta se duce şi pe reţelele de socializare, în special sub forma unor materiale care compară produsele moderne cu lenjeria de corp din era sovietică. Potrivit Sindicatului Industriei Textile din Rusia, circa 80% din lenjeria intimă vândută anual în Rusia este importată. Comisia Economică Eurasiatică a refuzat deocamdată să comenteze şi a explicat că pregăteşte un comunicat privind interdicţia lenjeriei din material sintetic.
Sursa: rfi.ro.
