Pe aceeași temă
Horaţius Dumbravă, preşedintele CSM, a explicat, într-un interviu acordat publicaţiei Adevărul, că sistemul judiciar din ţară nu stă aşa de bine acum pe cât ar fi trebuit să stea de la ultimul raport MCV din vara anului 2011.
Comisia Europeană (CE) va anunţa, peste o lună, rezultatele noului raport interimar pe justiţie din România în cadrul Mecanismului pentru Cooperare şi Verificare (MCV), impus în 2007, odată cu aderarea la UE. În vara lui 2012, dacă progresele sunt suficiente, România ar putea asista la un ultim raport de evaluare şi ar putea primi undă verde pentru aderarea la Schengen, dacă Olanda este mulţumită.
"În primul rând, CSM s-a implicat mai mult în privinţa integrităţii membrilor săi şi a magistraţilor. Din octombrie avem o strategie de integritate care să asigure un comportament integru şi onest al membrilor CSM şi al magistraţilor. Sigur, esenţial este ca aceste recomandări să fie implementate. Sistemul trebuie să înţeleagă că este nevoie de schimbare şi, ca să aibă efect, ea trebuie să se producă inclusiv la cel mai înalt nivel. O dovadă este faptul că plenul CSM a sesizat ministrul Justiţiei ca, la rândul lui, să promoveze o iniţiativă legislativă prin care să-i priveze pe magistraţi de pensiile speciale atunci când sunt condamnaţi definitiv pentru infracţiuni de corupţie. Din păcate, nu am primit niciun semnal de la ministru", a spus Dumbravă.
Mai mult, din punct de vedere personal, preşedintele Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) este dezamăgit din cauză că plenul CSM a respins, prin majoritate de voturi, solicitarea sa de a-i cere ministrului Justiţiei "să promoveze o lege prin care să se instituie incompatibilităţi clare pentru judecător de a participa la soluţionarea unor cauze penale atunci când soţul său, rude sau afini până la gradul IV au fost trimişi în judecată de unităţile de Parchet pentru astfel de fapte".
Cu toate acestea, preşedintele CSM este de părere că România se poate mândri cu noile coduri, chiar dacă prima avertizare din partea Bruxelles-ului a venit pe seama implementării lor, care ar putea avea serioase probleme.
"O realizare importantă a fost cea legată de pregătirea magistraţilor, ca şi a cetăţenilor, privind implementarea noului Cod civil. Este un act normativ important care a intrat în vigoare la 1 octombrie. Deşi am avut o perioadă scurtă de timp la dispoziţie, doar de patru luni, CSM şi Institutul Naţional al Magistraturii, ca şi marea majoritate a instanţelor din ţară au făcut un efort deosebit în organizarea de conferinţe, de seminare, de întâlniri cu celelalte profesii juridice, cu mass-media, cu cetăţeni simpli, atât în vederea pregătirii propriilor magistraţi, dar şi în popularizarea principalelor instituţii ale noului Cod civil. Avem şi nerealizări. Parte din ele nu au depins de noi. În primul rând, lipsa de voinţă politică. După ce s-a decis intrarea în vigoare a noului Cod civil, într-un mod intempestiv, clasa politică, atât Parlamentul, cât şi Executivul, a intrat într-o letargie inexplicabilă. Au existat declaraţii prin care sistemul de justiţie, cetăţenii erau asiguraţi că vor apărea studiile de impact în luna septembrie 2011. Nici acum studiile de impact nu sunt publicate, deşi ele sunt finalizate, iar datele de intrare în vigoare a celor trei coduri sunt anunţate contradictoriu. Temerea întregului sistem judiciar este că şi aceste trei coduri vor fi anunţate intempestiv, că sistemul nu va fi sprijinit concret în implementarea lor şi că va fi lăsat să se descurce, din nou, singur, de pe o zi pe alta", a afirmat Dumbravă.
Al doilea avertisment din partea Bruxelles-ului a vizat termenelor marilor dosare de corupţie, care se aproprie, însă nu există sentinţe.
"De această dată", susţine Horaţius Dumbravă, "Înalta Curte chiar are ce să le spună experţilor Comisiei Europene. Datorită eforturilor, nu puţine şi nu uşoare, ale judecătorilor de la secţia penală şi din conducera Înaltei Curţi, dar şi eforturile altor instanţe din ţară, dosarele de mare corupţie au început să fie soluţionate. Multe dintre decizii sunt date în primă instanţă, însă ciclul procesual din căile de atac este mult mai scurt, aşa încât înspre primăvara anului 2012 cred că putem avea un prim bilanţ al soluţiilor definitive. Pe de altă parte, la începutul lunii iulie, secţia penală a ÎCCJ şi-a îndeplinit rolul de instanţă de unificare a practicii atunci când a decis, în unanimitate, că perioada cât dosarele s-au aflat la Curtea Constituţională nu se socoteşte în termenul de prescripţie al faptelor penale. Ca efect imediat a fost prelungită perioada de soluţionare a acestora. Această decizie, care nu este într-adevăr obligatorie pentru instanţe, dar reprezintă un reper. Eu cred că putem nota pozitiv acest capitol în ce priveşte realizarea recomandărilor CE".
O a treia critică a Comisiei Europene (CE) a planat asupra numărului mic de averi confiscate în comparaţiei cu numărul infracţiunilor săvârşite.
"În vara anului 2011, după ce am criticat intenţia de a revizui Constituţia în materia unui drept fundamental câştigat după Revoluţia din 1989, şi anume că averea se prezumă legal a fi dobândită, am spus că nu revizuirea Constituţiei este soluţia, prin eliminarea acestui drept fundamental, ci e nevoie de o legislaţie secundară care să prevadă modalităţile şi cazurile în care operează confiscarea extinsă pentru categorii de infracţiuni. Termenul în care trebuia implementată această directivă a trecut de mult. Vina pentru neaplicarea acesteia este atât a Executivului, cât şi a Parlamentului. După semnalele trase de CSM în vara acestui an, Ministerul Justiţiei a iniţiat un proiect legislativ în toamna acestui an, care azi se află în Parlament şi, din păcate, bate pasul pe loc", a declarat Dumbravă.
Printre ultimele critici aduse prin raportul CE se numără şi promovarea judecătorilor la Curtea Supremă. La acest capitol, preşedintele CSM a afirmat că vinovaţii "telenovelei" din justiţie sunt atât Ministerul Justiţiei, cât şi CSM şi ÎCCJ.
"A fost o nerealizare majoră a ministrului Justiţiei, a CSM, a ÎCCJ, dar şi a Parlamentului faptul că nu s-a reuşit decât foarte târziu, la sfârşitul acestui an, adoptarea unei modificări legislative", a spus Dumbravă.
Chiar dacă MCV-ul impus de CE blochează aderarea la Schengen, preşedintele CSM nu-şi poate imagina independenţa justiţiei fără acest mecanism.
"Practic, puterile judecătorească, executivă şi legislativă au fost obligate - de multe ori cu dificultăţi inerente în a înţelege necesitatea unor astfel de procese indicate de rapoartele MCV - să coopereze şi să facă paşi în a avea o justiţie eficientă. Rezultatele încă se lasă aşteptate şi pe fondul unei lipse a cooperării pe plan intern", a adăugat Dumbravă.
Mecanismul, în opinia lui Dumbravă, este benefic României "pentru că ne face să ne conştientizăm propriile noastre slăbiciuni, dar şi să găsim soluţii pe care să le şi implementăm. De altfel, se pot constata progrese, de la an la an. În privinţa Schengen, evident că MCV nu este parte a mecanismului de aderare la spaţiul Schengen. Sunt două lucruri diferite, cu un aparat intern tehnic diferit, dar şi cu scopuri şi ţeluri politice la nivel European diferite".
